"Pretul mai scazut al acestor produse, veniturile mici ale populatiei si lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizeaza comercializarea marfurilor de contrabanda si contrafacute", arata Dan Jurcan.

Dintre subiecti, 55% sunt de parere ca vanzarile de marfuri de contrabanda sau contrafacute au contribuit la incetarea activitatii unor comercianti. In plus, 2 din 10 retaileri declara ca cifra lor de afaceri ar fi dubla, daca nu ar exista fenomenul traficului ilicit.

Cercetarea sociologica a fost efectuata pe un esantion de peste 700 de subiecti, reprezentanti ai agentilor economici, si a fost realizata de catre Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie in luna iulie 2018.

"Demersul de a evalua impactul traficului ilicit de marfuri asupra mediului de retail a venit ca urmare a nevoii de constientizare a gravitatii fenomenului. Sanatatea populatiei este direct amenintata de consumul de produse provenite din contrabanda si contrafacere. Dar nu este singura amenintare. Si economia sufera din aceasta cauza. Peste 3 miliarde de euro nu ajung anual la Bugetul de Stat, concomitent cu disparitia a zeci de mii de locuri de munca. Cetateni, agenti economici, institutii ale statului, suntem toti responsabili pentru indreptarea situatiei. In acest context, Asociatia ACTIV a reusit sa deschida punti de dialog cu toti actorii implicati in lupta impotriva traficului ilicit de marfuri.

La Botosani, Satu Mare si Timisoara am convins parlamentarii tuturor partidelor politice sa isi asume semnarea unui Pact Local de Combatere a Traficului Ilicit, am adus subiectul pe masa de discutie din comisiile de Buget-Finante din Parlament, am organizat workshopuri cu reprezentanti ai Legislativului, Executivului, ai institutiilor cu rol si atributii in combaterea fenomenului, precum si cu reprezentanti ai principalelor industrii afectate", a declarat Daniel Maracineanu, director general al Asociatiei ACTIV.

Acesta a mentionat ca asociatia isi concentreaza in prezent eforturile pe latura preventiva printr-o campanie de educare si informare ce isi propune sa produca schimbarea atitudinii in privinta acceptabilitatii sociale a fenomenului.

Conform aceluiasi studiului, Politia de Frontiera, Politia Romana si Directia Generala a Vamilor ocupa primele trei locuri in topul institutiilor care ar trebui sa se implice mai mult in combaterea traficului ilegal de marfuri, urmate de Guvern, autoritati locale si Parlament.

Aproape jumatate (43%) dintre respondenti spun ca au auzit despre vanzarea produselor de contrabanda sau contrafacute in propria localitate. Pietele, oboarele si magazinele unor comercianti sunt, in opinia lor, locurile in care se comercializeaza cel mai adesea produse de contrabanda sau contrafacute.

Categoriile de astfel de produse vandute in cea mai mare masura sunt tigarile (63%), urmate de bauturile alcoolice (32%), imbracamintea si incaltamintea (31%), respectiv alimentele si produsele de curatenie (14%) fiecare. Acest lucru este deosebit de ingrijorator, deoarece cercetarea ne arata ca alimentele, bauturile racoritoare, tigarile, bauturile alcoolice, produsele de curatenie si intretinere, imbracamintea si incaltamintea sunt printre principalele produse a caror comercializare asigura supravietuirea micului retail.

Potrivit studiului, cumpararea de produse provenite din surse ilicite prezinta pe de o parte un risc major pentru sanatatea populatiei si, pe de alta parte, un impact direct in diminuarea vanzarilor din retailul traditional. Aceasta realitate i-a determinat pe 9 din 10 mici retaileri sa afirme ca produsele de contrabanda le afecteaza afacerea intr-un mod negativ.

De asemenea, trei din cinci respondenti spun ca ar reclama comercializarea produselor de contrabanda. Principalele trei motive pentru care unii respondenti ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorinta de a stopa fenomenul, faptul ca vanzarile proprii sunt afectate, respectiv faptul ca acest fenomen este perceput ca unul nefiresc si incorect. Teama ca s-ar putea afla cine a semnalat autoritatilor incalcarea legii este principala piedica in denuntul faptelor ilegale, conform afirmatiilor a 28% dintre respondenti. Acestui factor i se adauga lipsa de interes pentru actiunile altora (15%) si perceptia ca doar autoritatile sunt responsabile in combaterea fenomenului (8%).

Asociatia pentru Combaterea Traficului Ilicit 'Viitorul' - primul ONG care s-a implicat in combaterea contrabandei si a traficului cu produse contrafacute - sarbatoreste un an de lupta activa impotriva traficului ilicit de marfuri. Asociatia a fost infiintata in 2017 si are drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea si coordonarea de activitati care sa contribuie la constientizarea publicului si a autoritatilor cu privire la efectele negative ale acestui fenomen. In 2019, ACTIV va continua seria evenimentelor locale, campania educationala si va sustine declararea prin lege a zilei de 21 aprilie, ca Ziua nationala a luptei impotriva traficului ilicit de marfuri.