Comisia Europeană (CE) a selectat 77 de proiecte europene de tehnologie, inclusiv din România, care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pentru a primi sprijin financiar în valoare de 3,4 miliarde euro în cadrul cererii de propuneri din Fondul pentru inovare, lansată în decembrie 2025, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Prin reinvestirea veniturilor din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) în tehnologii inovatoare de decarbonizare, aceste proiecte vor consolida poziţia de lider industrial şi competitivitatea Europei în aceste sectoare şi vor contribui la tranziţia curată, la independenţa energetică şi la securitate.
Răspândite în 23 de ţări din Spaţiul Economic European, proiectele selectate reprezintă o gamă largă de sectoare, aplicaţii şi tehnologii la diferite scări. Aceasta include industriile mari consumatoare de energie, energia din surse regenerabile şi stocarea inovatoare a energiei, producţia de tehnologii curate, mobilitatea cu zero emisii nete, prelucrarea şi reciclarea materiilor prime critice, combustibilii alternativi avansaţi şi gestionarea industrială a carbonului.
Pentru prima dată, lista include un mic proiect de reactor nuclear modular şi un proiect de captare şi stocare directă a carbonului din aer (DACCS). Toate acestea includ, de asemenea, 6 proiecte privind materiile prime critice (CRM), care vor contribui la priorităţile de politică ale Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (NZIA) şi ale Planului de acţiune RESourceEU, stimulând lanţurile de aprovizionare pentru aplicaţii tehnologice curate, inclusiv magneţii permanenţi şi bateriile din pământuri rare.
Comisia estimează că cele 77 de proiecte au potenţialul de a reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, evitând echivalentul a aproximativ 290 de milioane de tone în primul deceniu de operaţiuni. Aceasta corespunde unei reduceri aproximative de o tonă de CO2 pe secundă timp de un deceniu. Această reducere şi efectele de domino ale inovaţiilor din alte sectoare vor contribui în mod semnificativ la obiectivul UE de realizare a neutralităţii climatice până în 2050, susţine sursa citată.
Cererea de propuneri sprijină proiecte pe cinci teme diferite: decarbonizarea generală pentru proiecte la scară largă, medie şi mică, producţia de tehnologii curate şi proiecte-pilot. Toate cele cinci subiecte au fost suprasubscrise, demonstrând disponibilitatea puternică a industriei de a promova tehnologiile curate în Europa. Au fost selectate 12 proiecte la scară largă, care au solicitat aproximativ 1,58 miliarde euro. Aceasta include proiecte axate pe combustibili decarbonizaţi avansaţi, gestionarea industrială a carbonului, produse chimice, fier şi oţel, aviaţie şi un proiect strategic din cadrul Actului privind materiile prime critice.
De asemenea, au fost selectate 17 proiecte la scară medie, unde se solicită aproximativ 458 de milioane euro. Aceasta include proiecte care vizează substanţele chimice, rafinăriile, sectorul maritim, depozitarea intrazilnică, sticla, materialele ceramice şi de construcţii, cimentul şi varul, bioenergia, fierul şi oţelul şi hidrogenul.
În plus, au fost selectate 20 proiecte la scară mică, unde se solicită aproximativ 124 de milioane euro. Aceasta include proiecte din următoarele sectoare: reciclarea materiilor prime critice, sectorul maritim, celuloza şi hârtia, energia oceanică, clădirile, rafinăriile, substanţele chimice, hidrogenul, combustibilii alternativi avansaţi şi energia electrică intrazilnică.
În această categorie a fost selectat un proiect din România: TERRA-Q, axat pe producţia de gresie sustenabilă şi ecologică, în sectorul sticlei, ceramicii şi materialelor de construcţii. Coordonatorul este firma Calamearic SRL. Proiectul TERRA-Q are ca obiectiv înfiinţarea unei fabrici la scară industrială pentru producerea de plăci minerale circulare, cu amprentă redusă de carbon, prin înlocuirea procesului convenţional de ardere a ceramicii (1.200-1.400 °C) folosind o metodă de producţie la temperatură scăzută. Proiectul contribuie direct la obiectivele UE privind neutralitatea climatică, economia circulară şi transformarea industrială.
De asemenea, a fost selectat un proiect din România şi Ungaria: FLOW4EVE, ce vizează extinderea unui sistem de mobilitate central bazat pe pompă de căldură şi creşterea performanţei bateriei maşinii electrice în transportul rutier. Coordonatorul este compania ROBERT BOSCH GMBH. Prin înfiinţarea unui lanţ valoric predominant în UE, proiectul Flow4EVE va crea locuri de muncă, va consolida sectorul auto strategic şi va reduce poluarea.
Comisia Europeană a mai anunţat că pentru producţia de tehnologii curate au fost selectate 12 proiecte, pentru care s-au solicitat aproape 895 de milioane euro. Este vorba despre proiecte care lucrează la fabricarea de componente de tehnologie curată, cum ar fi pompe de căldură, panouri solare, electrolizoare şi baterii pentru vehicule electrice, o instalaţie care produce magneţi de pământuri rare.
În final, au fost selectate 16 proiecte, pentru care s-au solicitat aproximativ 394 de milioane euro şi care includ proiecte axate pe aviaţie, energie eoliană, energie oceanică şi maritimă, energie nucleară, DACCS, hidrogen, produse chimice şi rafinării.
Comisia Europeană a precizat că 84 de proiecte suplimentare au trecut cu succes de evaluarea cererii de propuneri, dar nu au primit finanţare de la buget. Aceste proiecte, împreună cu cele 77 de proiecte de succes, vor beneficia de eticheta de calitate a sigiliului STEP, care facilitează finanţarea din alte surse private şi publice.
În plus, 160 de propuneri nu sunt beneficiare de granturi, dar rămân eligibile pentru asistenţa pentru dezvoltarea proiectelor (PDA). PDA ajută la avansarea maturităţii proiectelor prin sprijin tehnic şi financiar de înaltă calitate oferit de Banca Europeană de Investiţii (BEI).
