„Informatiile aparute in presa despre prezenta virusului KHV, lansate de persoane fara pregatire, induc in randul consumatorilor o modificare semnificativa a comportamentului de consum care afecteaza intreg sectorul de piscicultura din Romania”, au atras atentia reprezentantii Asociatiei ROMFISH.

Potrivit ANSVSA, in momentul de fata, virusul herpetic al crapului KOI a fost depistat in Romania doar intr-o ferma de acvacultura din judetul Giurgiu. Anterior, in anul 2016, virusul a mai fost confirmat intr-o exploatatie din judetul Timis.

„Acest virus a fost foarte activ in perioada 2005 – 2016 in Polonia, Cehia si Germania si a condus la pierderi semnificative de material piscicol si implicit la pierderi financiare”, transmit reprezentantii ROMFISH.

Virusul KHV are specificitate doar pentru crapul KOI (Cyprinus carpio Koi) si crapul comun (Cyprinus carpio carpio), alte specii apartinand familiei Cyprinidae putand deveni purtatoare, dar fara a dezvolta aceasta boala.

Boala se raspandeste cu usurinta si apare de obicei vara, la temperaturaturi ale apei cuprinse intre 16°C – 25°C. Pestii care exprima semne clinice de boala, mor de obicei in cateva ore. La temperaturi mai scazute, pestele poate fi purtator de virus fara sa exprime semne clare de infectie, fapt care duce la identificarea dificila a bolii. Alte specii de ciprinide inrudite, cum ar fi carasul auriu (Carassius auratus) si cosasul (Ctenopharyngodon idella), par sa nu fie afectate de boala.  Evolutia bolii poate fi rapida, cu o perioada de incubatie de 3 zile, la temperaturi ridicate ale apei, dar in mod normal perioada de incubatie dureaza intre 7-21 zile.

Virusul care provoaca herpesviroza crapului koi nu produce imbolnaviri la om.

In cazul indentificarii virusului, exemplarele fara semne clinice pot fi dirijate spre consumul uman, deoarece nu exista riscuri pentru sanatatea publica.

Repopularea bazinelor piscicole din fermele afectate se poate face doar cu specii care nu sunt susceptibile, apartinand altor familii decat Cyprinidae, dupa dezinfectia prealabila.

In fermele de acvacultura unde este identificat genomul viral prin examen PCR se aplica masurile oficiale care include restrictionarea miscarilor de efective din/in exploatatia afectata.

Nu exista un tratament anume contra virusului KHV, iar in prezent profilaxia vaccinala nu este o optiune pentru pestii de cultura din speciile susceptibile.

Carantina ramane cea mai utilizata metoda pentru a impiedica introducerea bolii intr-o noua unitate.