Comisia Europeană a solicitat EFSA realizarea unui sondaj la nivelul UE, înainte și după ce unele țări și-au actualizat recomandările privind consumul speciilor ce pot conține urme de mercur. Exemple de astfel de specii sunt peștii prădători mari, precum rechinul, peștele-spadă și tonul (bigeye și bluefin), deoarece aceștia se hrănesc cu pești mai mici, acumulând mercur pe parcursul vieții.

Solicitarea Comisiei a fost legată de discuțiile cu statele membre UE privind limitele reglementate (Niveluri Maxime sau MLs) pentru mercur și de orice actualizare viitoare a evaluării riscurilor EFSA privind mercurul în alimente.

Un sondaj la nivelul Uniunii Europene

Un prim sondaj a fost realizat în toate cele 27 de state membre UE, Islanda și Norvegia, în perioada aprilie-mai 2023. Un al doilea sondaj a avut loc în 10 țări care și-au actualizat recomandările, plus alte cinci țări care nu au făcut-o, pentru a permite o comparație.

Sondajele au inclus o pondere mai mare de femei însărcinate (și care alăptează), deoarece fătul este populația cea mai expusă riscului provocat de mercur, deși beneficiază de nutrienți importanți prin consumul de pește din dieta mamei.

Frecvența consumului de pește și fructe de mare

Sofia Ioannidou, expert EFSA în consumul de alimente și coordonator al cercetării, a declarat: „60% dintre respondenții din cele 29 de țări au declarat că mănâncă pește și fructe de mare. Aproximativ o treime dintre acești consumatori – 34% dintre adolescenți și adulți și 33% dintre femeile însărcinate – au declarat că consumă specii de pește cu cele mai ridicate limite de mercur de trei sau mai multe ori pe săptămână. Deși aceste rezultate sunt importante, trebuie tratate cu prudență din cauza incertitudinilor privind reprezentativitatea sondajelor”.

Cât de mult pește ar trebui să consume oamenii?

Majoritatea autorităților naționale din UE recomandă 1-2 porții pe săptămână pentru speciile cu limite mai mari de mercur (1,0 mg/kg) sau 3-4 porții pentru speciile cu limite mai mici (0,5 mg/kg sau 0,3 mg/kg). Femeile însărcinate sunt adesea sfătuite să înlocuiască peștii mari cu pești mai mici, care conțin mai puțin mercur.

Beneficiile pentru sănătate includ dezvoltarea funcțiilor cognitive și imunitare la sugari și reducerea riscului de boli cardiovasculare la adulți. Pe de altă parte, expunerea la metilmercur – cea mai periculoasă formă de mercur – este legată de afectarea dezvoltării creierului și a sistemului nervos la făt și la copiii mici.

Conștientizarea recomandărilor dietetice

Pentru prima dată, EFSA a folosit metode din științele sociale pentru a investiga dacă publicul cunoaște aceste sfaturi. Angela Bearth, membru al Comitetului Științific al EFSA, a declarat: „Deși mulți consumatori au indicat că au auzit de recomandările din țara lor, factori precum gustul, costul și dorința unei diete sănătoase influențează mai mult obiceiurile alimentare. Este un fenomen comun: respondenții spun un lucru, dar comportamentul lor indică faptul că alți factori primează”.

Cunoașterea beneficiilor vs. riscuri

Sondajul a testat cunoștințele despre beneficiile și riscurile legate de consumul de pește:

- Aproximativ 5 din 10 consumatori cunoșteau beneficiile pentru sănătate.

- Doar 1 din 10 cunoștea riscurile.

- Totuși, mercurul a fost cel mai recunoscut contaminant în aceste alimente.

Sprijin pentru autoritățile naționale

Raportul evidențiază diferențe importante între țări și între grupurile de populație (adolescenți/adulți vs. femei însărcinate). Aceste informații pot fi extrem de utile autorităților naționale de sănătate publică pentru a-și îmbunătăți strategiile de comunicare către consumatori.