Actul normativ, care i-a fost transmis sefului statului de catre Parlament, pe 4 iulie, in vederea promulgarii, reglementeaza cadrul juridic privind activitatea de acvacultura si de comercializare a produselor obtinute din acvacultura, cand aceste activitati se realizeaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv in apele marine de sub jurisdictia nationala.

Legea a fost adoptata tacit de Senat, ca urmare a depasirii termenului de adoptare, pe 11 octombrie 2021, si ulterior, cu modificari si completari, de Camera Deputatilor - pe 29 iunie.

Seful statului arata ca printre modificarile aduse de Camera se numara eliminarea faptei contraventionale de detinere, transport sau comercializare fara documente legale a pestelui si altor vietuitoare acvatice obtinute din acvacultura, continutul infractiunii de furt piscicol, precum si schimbarea conceptiei cu privire la confiscarea bunurilor ce au fost folosite la savarsirea infractiunilor si contraventiilor. Presedintele Iohannis spune ca legea criticata nesocoteste principiul constitutional al bicameralismului.

'In urma analizei comparative dintre forma initiatorului, forma adoptata tacit de prima Camera si cea adoptata de Camera decizionala si tinand cont de considerentele cu caracter de principiu stabilite prin deciziile mai sus indicate, rezulta ca forma finala a legii, prin reconfigurarea faptelor contraventionale, a infractiunii de furt piscicol, cat si a sanctiunii complementare a confiscarii, precum si a masurii confiscarii speciale in materie penala se indeparteaza in mod radical si fara nicio justificare obiectiva de la scopul si filosofia initiale ale legii', se precizeaza in sesizare.

Potrivit acesteia, legea incalca principiul separatiei puterilor in stat, dar si rolul constitutional al Guvernului prevazut de Constitutie prin prevederea conform careia, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a actului normativ, atat terenurile din domeniul public al statului pe care se afla amplasate amenajarile piscicole, cat si terenurile aferente acestora vor trece in domeniul privat al statului prin hotarare a Executivului.

Legea supusa controlului de constitutionalitate instituie cadrul general pentru organizarea si administrarea sectorului de acvacultura, inclusiv privatizarea societatilor comerciale cu profit piscicol, a amenajarilor piscicole si a terenurilor pe care sunt amplasate acestea, apartinand statului.

Presedintele Iohannis mentioneaza ca, prin continutul dispozitiilor sale si prin lipsa de corelare a normelor cu ansamblul reglementarilor in vigoare, legea contine o serie de inconsecvente, suprapuneri si contradictii care sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constitutie.

Seful statului mai spune ca si delimitarea sferei terenurilor supuse reglementarilor legii, in raport cu terenurile cu destinatie agricola supuse reglementarilor Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, astfel cum este reglementata de legea criticata, contravine aceluiasi articol din Legea fundamentala.

Iohannis apreciaza si ca unele sintagme sunt neclare, lipsite de precizie si previzibilitate.

Si suprapunerea competentelor Agentiei Domeniilor Statului (ADS) si Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) contravine art. 1 alin. (5) din Constitutie. Presedintele invoca si suprapunerea competentelor organismelor fara personalitate juridica in materia privatizarilor societatilor cu profil piscicol.

El evidentiaza ca legea creeaza posibilitatea vanzarii directe a terenurilor din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajari piscicole si a terenurilor aferente si instituie acest tip de vanzare ca o obligatie ce trebuie executata atunci cand se formuleaza o intentie de cumparare. De asemenea, prevederea conform careia pretul de vanzare al terenului se stabileste in functie de bonitatea terenului, care va fi determinata in baza unui raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat de Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania, este lacunara.

Presedintele Iohannis semnaleaza ca nu rezulta o delimitare clara intre raspunderea contraventionala si cea penala in aceasta lege.

Este invocata si lipsa distinctiei dintre institutia confiscarii in materie contraventionala fata de institutia confiscarii in materie in materie penala, cu consecinte inclusiv asupra masurii de restituire a bunurilor, si neclaritatea sferei bunurilor care pot fi supuse confiscarii. Presedintele Iohannis mentioneaza si suprapunerea cu institutia sechestrului asigurator si alte inconsecvente si contradictii ale normelor, contrare standardelor de calitate a legii. Seful statului solicita CCR sa admita sesizarea de neconstitutionalitate si sa declare legea neconstitutionala, in ansamblul sau.