Productia nationala de peste a scazut, in perioada 2016-2019
Miercuri, 27 Ianuarie 2021
Miercuri, 27 Ianuarie 2021
Institutia a realizat, in perioada 19 februarie 2019 - 31 martie 2020, o misiune de audit privind performanta administrarii si exploatarii resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale si a acvaculturii in perioada 2016 - 2019. Entitatile auditate au fost Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA si Agentia Domeniilor Statului (ADS), conform unui comunicat al Curtii de Conturi remis, marti, AGERPRES.
Potrivit auditorilor Curtii de Conturi, principalele cauze ale productiei sub potential au fost: faptul ca nu au fost concesionate integral amenajarile piscicole aflate in domeniul public si privat al statului si administrate de ANPA, iar cele aflate in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost exploatate piscicol in proportie de numai 57%; ˜ productivitatea la hectar redusa, obtinuta in fermele de acvacultura, foarte apropiata de nivelul productivitatii piscicole a mediului natural; lipsa productiei din acvacultura marina; slaba performanta a operatorilor economici, care detin ambarcatiuni si dotari insuficiente si invechite; specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari; pescuitul ilegal, nedeclarat si nereglementat.
In perioada auditata, consumul de peste si produse din peste a fost acoperit in proportie de peste 80% din surse externe (importuri si achizitii intracomunitare). Productia nationala de peste, obtinuta din pescuit si acvacultura, a oscilat in perioada 2016 - 2018, astfel: 19.787 de tone in 2016, 22.718 de tone in 2017 si 20.472 de tone in 2018.
In clasamentul productiei din acvacultura al statelor membre UE, Romania s-a situat in anul 2016 pe locul 16, cu o productie de 12.605 de tone (0,97% din productia UE). In anul 2017, Romania a coborat pe locul 18, cu o productie de 12.798 de tone (0,93% din productia UE). Astfel, cele doua pozitii pierdute au fost ocupate de Bulgaria si Malta, care au inregistrat cresteri semnificative ale productiei interne, de aproximativ 26% fata de anul precedent, se mai mentioneaza in comunicat.
Raportul mai semnaleaza ca in anul 2009, flota de pescuit a Romaniei la Marea Neagra era formata din 441 de nave si ambarcatiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substantial capacitatea de pescuit a flotei romanesti, Romania avand repartizata cea mai mica limita a nivelului de pescuit din UE. Astfel, in anul 2019, Romania mai avea o flota formata din 166 de nave si ambarcatiuni.
Concluzia generala a Raportului este aceea ca entitatile publice auditate (MADR, ANPA si ARBDD) nu au realizat un management eficace care sa asigure performanta activitatilor de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale si acvacultura.
Printre recomandarile auditorilor cuprinse in Raportul de audit se numara: elaborarea de catre MADR a Strategiei de dezvoltare a sectorului pescaresc pentru perioada 2021 - 2027 si supunerea acesteia spre aprobare; realizarea unei analize privind reorganizarea activitatii de administrare a resurselor acvatice vii, existente in habitatele piscicole naturale, si nominalizarea unei autoritati unice, la nivel national, care sa asigure administrarea performanta si exploatarea durabila a resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale ale Romaniei; intreprinderea demersurilor necesare, de catre MADR si ANPA, pentru negocierea nivelului de efort de pescuit alocat Romaniei de catre Comisia Europeana, pentru cresterea capacitatii flotei nationale de pescuit; identificarea si catalogarea, de catre ANPA, a zonelor din sectorul romanesc al Marii Negre pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor; efectuarea de catre MADR si ANPA a demersurilor pentru elaborarea cadrului legal de reglementare cu privire la concesionarea luciului de apa marina si a accesului la aceasta.
De asemenea, Curtea de Conturi mai recomanda includerea in programul de activitate al Directiei Inspectie Ape Interioare din cadrul ANPA a unor actiuni de control privind realitatea capturilor declarate de catre pescarii comerciali si efectuarea unei analize, de catre MADR si ANPA, in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice, privind oportunitatea unor masuri de sprijin financiar-fiscal pentru pescarii comerciali si pentru producatorii din acvacultura, inclusiv eliminarea sau reducerea TVA pentru captura/productia de peste si promovarea unui act normativ in conformitate cu rezultatele analizei.
"Fara doar si poate, produsele vor fi la preturi normale, nu se anticipeaza cresteri semnificativ...
Aceste criterii sunt si cele care au stat la baza desemnarii brandului Fragedo, drept „Nr. ...
Conform unui comunicat al MADR, printre subiectele ridicate de oieri au fost mentionate subventii...