Operatorii economici, obligati sa ia masuri contra risipei alimentare

Operatorii economici, obligati sa ia masuri contra risipei alimentare


Operatorii economici din sectorul agroalimentar vor fi obligati sa intreprinda masuri de prevenire a risipei alimentare si sa incarce rapoartele anuale si planurile privind aceste masuri pe o platforma online care va fi creata in acest scop pana la 1 ianuarie 2025 de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, potrivit unei propuneri legislative depuse la Parlament de mai multi deputati si senatori.

Proiectul modifica in acest sens legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

 

'Prezenta lege isi propune asigurarea indeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabila asumate la nivel european si international de catre Romania, in ceea ce priveste prevenirea si reducerea risipei alimentare. Scopul prezentei legi este stabilirea actiunilor de prevenire si reducere a risipei de alimente si a actiunilor de promovare aferente, in vederea cresterii utilizarii si valorificarii alimentelor de-a lungul lantului alimentar', prevede proiectul.

 

Potrivit propunerii legislative, operatorii economici din sectorul agroalimentar 'au obligatia sa intreprinda masuri de prevenire a risipei alimentare'. In legea in vigoare se stipuleaza doar ca acesti operatori pot sa intreprinda masuri de prevenire a risipei alimentare.

 

De asemenea, proiectul prevede ca operatorii economici implementeaza masuri de prevenire si reducere a risipei alimentare: responsabilizarea pentru diminuarea risipei alimentare pe lantul agroalimentar, incepand cu productia, procesarea, depozitarea, distributia si comercializarea alimentelor, inclusiv in sectorul de industrie hoteliera si al serviciilor alimentare; vanzarea cu pret redus a produselor alimentare aflate aproape de atingerea datei durabilitatii minimale sau a datei limita de consum, dupa caz, conform legislatiei in vigoare; redistribuirea alimentelor, prin transfer cu titlu gratuit, pentru consumul uman, catre operatorii receptori sau consumatori finali. Fac exceptie produsele alimentare perisabile care vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului.

 

Operatorii economici trebuie sa ia masuri privind utilizarea produselor alimentare pentru hrana animalelor; valorificarea elementelor si a substantelor continute in deseurile alimentare pentru utilizari industriale; directionarea produselor alimentare devenite improprii consumului uman sau animal in vederea transformarii in compost, a valorificarii lor prin transformare in biogaz.

 

Totodata, produsele alimentare ramase dupa parcurgerea acestor etape vor fi dirijate catre o unitate autorizata de neutralizare.

 

Proiectul prevede crearea pana la 1 ianuarie 2025 a unei platforme nationale pentru prevenirea si reducerea risipei alimentare, gestionata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in cadrul careia operatorii economici vor introduce Rapoartele anuale si planurile de diminuare a risipei alimentare. Incalcarea obligatiei de incarcarea electronica a rapoartelor va fi sanctionata cu amenda de la 10.000 lei la 40.000 de lei, cu exceptia microintreprinderilor si intreprinderilor mici.

 

Operatorii economici trebuie sa realizeze demersurile necesare pentru incheierea unui contract cadru cu operatori receptori pentru transferul cu titlul gratuit al alimentelor. Acestia vor implementa masuri de informare si responsabilizare pentru salariati pentru diminuarea risipei alimentare pe lantul agroalimentar, incepand cu productia, procesarea, depozitarea, distributia si comercializarea alimentelor, inclusiv in sectorul de industrie hoteliera si al serviciilor alimentare si vor informa consumatorii despre obiceiurile de consum responsabile, mai prevede proiectul.

 

Actul normativ mai mentioneaza ca operatorii economici nu pot face in mod deliberat improprii pentru consum produsele agroalimentare nevandute, inca bune pentru consum.

 

In plus, 'operatorii economici din industria ospitalitatii vor facilita consumatorilor finali sa ia, fara costuri suplimentare si in conditii corespunzatoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite, si vor informa despre aceasta posibilitate in mod clar si vizibil in meniu', mai prevede proiectul.

 

Proiectul prevede si obligatia autoritatilor si institutiilor administratiei publice de a lua masuri de prevenire si diminuare a risipei alimentare atunci cand, in cadrul activitatii desfasurate, raman sau pot ramane surplusuri de alimente.

 

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va fi obligat sa publice pe website-ul propriu date relevante anuale cu privire la progresele facute pentru prevenirea si diminuarea risipei alimentare. Ministerul si Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor vor realiza campanii de informare in acest scop.

 

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in consultare cu Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, Ministerul Sanatatii si Ministerul Finantelor, vor realiza, in termen de un an, o strategie nationala pentru prevenirea si reducerea risipei alimentare, care trebuie actualizata cu o periodicitate de cel mult cinci ani, mai prevede proiectul.

 

Proiectul a fost semnat de peste 100 de parlamentari de la toate partidele, intre initiatori fiind deputatii Diana Buzoianu, Florin Alexandru Alexe, Bogdan-Gruia Ivan si Zoltán Miklós.

 

Deputatul USR Diana Buzoianu a motivat necesitatea acestui proiect, mentionand ca 'in Romania, peste 150.000 de copii merg in fiecare seara flamanzi la culcare', in timp ce 2,55 milioane de tone de mancare sunt aruncate anual.

 

'Ne trebuie un mecanism prin care alimentele aflate in stare buna de consum sa ajunga la oamenii in nevoie, iar in acest scop avem nevoie de un cadru legislativ clar. Risipa alimentara globala genereaza 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera, un impact imens asupra climei si asupra societatii, in ansamblul ei.(...) Aruncand atat de multa mancare la gunoi, romanii arunca de fapt o mare parte din salariu la gunoi. Faceti acest exercitiu: un roman castiga in medie aproximativ 4.000 de lei si cheltuie pe mancare, in medie, o treime din aceasta suma. Intre 30% si 50% din mancarea pe care o cumpara o arunca, apoi, la gunoi in fiecare luna. Deci, lunar, arunca la gunoi intre 400 si aproximativ 670 de lei. Peste 5.000 de lei pe an', a explicat deputatul USR, conform sursei citate.

 

Actul normativ va intra mai intai in dezbaterea Senatului, Camera Deputatilor fiind for decizional.



Poti fi interesat si de