La polul opus al veniturilor nete pe cap de locuitor si, implicit, cu cea mai mica putere de cumparare, se afla judetele Botosani, Vaslui, Calarasi si Giurgiu. Ierarhia mai cuprinde judetele Suceava, Neamt, Vrancea, Buzau, Ialomita, Teleorman, Olt si Mehedinti. In acelasi timp, grupul judetelor cu putere de cumparare sub media nationala este completat de Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Harghita, Covasna, Bacau, Iasi, Braila, Tulcea, Valcea, Dolj, Caras-Severin, Gorj, Salaj si Mures.

In schimb, judetele situate aproape de nivelul mediei pe tara din punctul de vedere al puterii de cumparare sunt acelea care includ orase aflate in competitia dezvoltarii, precum: Prahova, Arges, Constanta, Alba si Arad.

"Aici se prefigureaza cresteri economice notabile, ele servind drept sateliti ai marilor centre economice si beneficiaza de investitiile jucatorilor care isi reamplaseaza activitatile in proximitatea marilor centre economice care devin neincapatoare (Cluj, Timisoara, Brasov). Tot aceste orase ocupa locuri de top la absorbtia fondurilor europene si la dezvoltarea infrastructurii. Arad si-a asigurat un numar foarte mare de conexiuni de transport cu reteaua europeana de drumuri, in timp ce Alba Iulia este lider national absolut in randul oraselor inteligente din tara, cu cele mai multe proiecte smart city implementate", se mentioneaza in concluziile studiului.

In ceea ce priveste judetele cu putere de cumparare peste medie, grupul acestora debuteaza cu Brasov si Sibiu, zone unde se configureaza o noua zona industriala a Romaniei care atrage masiv investitii.

Polii traditionali de dezvoltare economica ai Romaniei continua sa fie Bucuresti, urmat de judetele Cluj, Timis si Ilfov. In Capitala, puterea de cumparare e cu cel putin 20% peste media pe tara.

"Se estimeaza ca Sibiu, Brasov, Arad, Constanta si Alba Iulia sunt orasele care, in curand, vor cunoaste o dezvoltare mai mare decat Bucurestiul, tocmai pentru ca au o infrastructura buna, dar si centre universitare care sa formeze piata fortei de munca. Nu in ultimul rand, un alt factor care schimba harta dezvoltarii locale este dinamica costurilor - zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are in 2019 cele mai scumpe terenuri de spatii industriale din tara), iar asta ii determina sa se orienteze spre zonele mai putin explorate ale tarii. De asemenea, competitia regionala se intensifica odata cu disponibilitatea fondurilor europene. In acest sens, unele judete au adoptat strategii si aliante pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-si dezvolta infrastructura, cum este cazul «Aliantei Vestului» - o alianta intre patru judete - Cluj, Timis, Arad si Oradea - menita sa impulsioneze atragerea finantarilor pentru dezvoltarea regionala", noteaza consultantii GfK.

Indicele privind puterea de cumparare masurat de GfK reprezinta venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de somaj si alocatii pentru copii, dupa scaderea taxelor si a contributiilor sociale.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumparare au fost realizate in euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele nationale in cauza (asa cum sunt raportate de Comisia Europeana).