“In ceea ce inseamna viitoarea alocare financiara, vrem sa consolidam ferma de familie si sa crestem o clasa de mijloc in agricultura Romaniei. Fermele mari, care sunt un bun castigat, trebuie sa produca nu doar materie prima, ci trebuie sa produca produse procesate, pentru ca avem un deficit de balanta comerciala nemaiintalnit, practic platim 2 miliarde de euro plati directe si avem deficit de balanta comerciala de peste 1,2 miliarde de euro. Romania, a cincea mare tara agricola, ar trebui sa fie un jucator important in piata agro-alimentara europeana”, le-a transmis reprezentantul MADR agricultorilor prezenti la o conferinta privind importanta cooperarii intre producatorii agricoli.

Emil Dumitru a apreciat ca existenta multor ferme mici in agricultura romaneasca transforma Pactul Ecologic European intr-o oportunitate pentru agricultura romaneasca.

“Tine si de noi, de administratie, de modul in care intelegem sa promovam politicile agricole, sa finantam niste masuri dedicate in functie de nevoile fermierilor, si de aici am plecat in analiza noastra si in construirea noii politici agricole a Romaniei, bazandu-ne pe cele 20,5 miliarde de euro. Pactul Ecologic European, dincolo de ce inseamna constrangeri, poate reprezenta si o oportunitate, tinand cont de faptul ca avem o economie rurala in care inca mai regasim foarte multe ferme mai mici, si pe care, daca vom reusi sa le asociem, nu prin coercitie - asocierea nu se va putea realiza constrangand oamenii sa se asocieze, ci prin masuri stimulative fiscale, masuri stimulative in ceea ce inseamna intensitatea de sprijin pe care o putem acorda prin proiecte europene, masuri stimulative in ceea ce priveste accesul la piata si crearea unor facilitati locale in care sa putem sa ne promovam, sa avem mai multe produse cu indicatie geografica protejata, sa ne protejam produsele traditionale pe scheme nationale de calitate, si toate aceste lucruri la un loc probabil ca in 2027 putem sa discutam ca o parte importanta, semnificativa, din agricultura Romaniei, s-a transformat in bine si putem fiecare dintre noi sa fim bucurosi ca am contribuit cate putin pentru a schimba agricultura Romaniei”, a afirmat secretarul de stat din MADR.

Acesta a apreciat ca dincolo de investitiile in ferme sunt necesare investitii in infrastructura rurala, pentru a sprijini intoarcerea tinerilor la sate. In plus, fiecare localitate ar trebui sa aiba o cooperativa agricola.

“Ministerul Agriculturii trebuie sa promoveze niste politici publice in care forta de negociere a fermierilor romani, si in general a unei clase care din pacate nu reuseste sa aiba acces la piata, nu reuseste sa poata sa fie competitiva, noi credem ca lucrul acesta se poate realiza prin aceste forme de organizare cu rol economic - cooperative si grupuri de producatori, credem ca reforma noii politici agricole poate fi o oportunitate pentru ce inseamna reorganizarea fermierilor si consolidarea lor in lantul valoric, conceptul de farm to fork poate fi cu adevarat pus in aplicare, de aceasta data, daca vom sti sa scriem niste masuri care sa corespunda nevoilor fermierilor mai mici, pentru ca in general functia importanta a acestor forme cu rol economic este sa-si cumpere in comun si sa vanda in comun, iar in Planul National Strategic pe care noi am inceput sa-l scriem si de doua zile e afisat pe site o analiza SWOT a ceea ce inseamna agricultura si zootehnie si industrie alimentara, asteptam propuneri din partea dumneavoastra. Credem ca ne-ar trebui poate nu 120 de cooperative sau 300, poate ne-ar trebui 3.000 de cooperative, ar fi ideal ca in fiecare localitate sa avem o cooperativa”, a adaugat Emil Dumitru.

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Oros, a anuntat ca vrea sa elimine deficitul balantei comerciale din agricultura, aflat la nivelul de peste un miliard de euro, si sa revina la excedent.

"In noul Plan National Strategic ne propunem sa luam o serie de masuri care sa duca la eliminarea, in cinci ani, a deficitului balantei comerciale in agricultura, care a depasit un miliard de euro in 2019. Vrem sa revenim la un excedent, asa cum era inainte de 2015. Masurile vor fi de sprijinire a mediului asociativ, ferma medie, ferma de familie, sectorul de depozitare si de procesare, astfel incat sa nu mai exportam materie prima, purtatoare de subventii, ci produse agricole si alimentare procesate, cu o valoarea adaugata mare", a declarat Adrian Oros, intr-o conferinta de presa sustinuta duminica la Cluj-Napoca.

El a adaugat ca Planul National Strategic pentru agricultura trebuie depus in luna septembrie la Comisia Europeana, urmand ca un draft al documentului sa fie finalizat pana in luna aprilie, pentru a putea fi corectat si completat in intervalul ramas.

"Din 2015 importurile au crescut intr-un ritm mai rapid decat exporturile si s-a inregistrat un deficit al balantei comerciale cu produse agroalimentare de 89 de milioane de euro. Deficitul a crescut in fiecare an, la 557 de milioane de euro in 2016, 853 de milioane de euro in 2018 si la peste 1,14 miliarde de euro in 2018. Estimarile arata ca, in 2019, deficitul va depasi tot un miliard de euro. Daca in ultimii cinci ani am avut deficit, ne propunem ca tot in cinci ani sa il corectam si sa trecem pe excedent", a mai spus ministrul Agriculturii.