Proiectul de lege stabileste cadrul legal privind activitatea de pescuit, din perspectiva protectiei, conservarii, repopularii, administrarii si exploatarii resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, precum si comercializarea produselor obtinute din pescuit cand aceasta activitate se realizeaza: pe teritoriul Romaniei si in apele de sub jurisdictia nationala a Romaniei de catre nave sub pavilion roman sau sub pavilionul altor state.

Potrivit actului normativ, sunt considerate habitate acvatice naturale:
* Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;
* Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;
* paraiele, raurile si lacurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile, precum si bratele moarte ale raurilor;
* baltile si lacurile naturale lipsite de instalatii hidrotehnice pentru alimentarea, retinerea si evacuarea apei;
* lacurile de acumulare, inclusiv zonele lor inundabile la viituri;
* reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice si ramificatiile acestora;
* apele maritime interioare, marea teritoriala, zona economica exclusiva a Romaniei.

Politica privind pescuitul in habitatele acvatice naturale se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

Prin ordin comun al ministrului Agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului Mediului, apelor si padurilor, la propunerea agentiei, se stabilesc perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii. Pentru apele care constituie frontiera de stat, perioadele de prohibitie, regulile de pescuit, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii se stabilesc in concordanta cu conventiile internationale incheiate cu statele riverane, mai prevede actul normativ.

De asemenea, proiectul prevede ca pentru lacurile de acumulare destinate productiei de energie electrica, in perioadele de prohibitie, este interzisa scaderea dirijata a nivelului apei, in scopul asigurarii protectiei zonelor de depunere a icrelor, cu exceptia considerentelor de prevenire a calamitatilor naturale.

'Este interzis pescuitul in scop comercial sau recreativ pe cursul unei ape curgatoare in zona de 500 m aval de baraj. Este interzis pescuitul comercial in reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative de irigatii si hidroenergetice, precum si ramificatiile acestora a caror latime a luciului de apa este mai mica de 300 m. Este interzis pescuitul in scop comercial, cu setca, pe cursul Dunarii la mai putin de 50 m de mal, cu exceptia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si la gurile de varsare ale Dunarii in Marea Neagra', mai stabileste actul normativ.

Proiectul mai stipuleaza ca, in scopul utilizarii optime a resurselor acvatice vii, se infiinteaza Comitetul Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc, structura consultativa de avizare pe langa organul de specialitate al MADR, cu autoritate stiintifica in domeniul piscicol, care este format din reprezentantii institutiilor publice si private cu atributii in domeniul resursei acvatice vii si al mediului de viata al acesteia. Componenta, organizarea si functionarea Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc se stabilesc prin ordin al ministrului Agriculturii si dezvoltarii rurale.

Totodata, se infiinteaza Fondul pentru Dezvoltarea Sectorului Pescaresc, gestionat de catre MADR, care se constituie din contravaloarea taxelor de eliberare a avizelor, licentelor, autorizatiilor, permiselor si redeventelor in scopul finantarii programelor de dezvoltare a sectorului pescaresc, inclusiv programe de populare sau repopulare.

Modul de utilizare a Fondului pentru Dezvoltarea Sectorului Pescaresc se stabileste anual de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.

Proiectul mai stabileste masurile de administrare a resursei acvatice vii si de monitorizare a activitatilor de pescuit comercial.

Prin ordin al ministrului Agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc masuri de reglementare a efortului de pescuit si cota alocata. Reglementarea efortului de pescuit se face prin: limitarea numarului navelor/ambarcatiunilor de pescuit in functie de caracteristicile acestora in cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescarie; limitarea timpului alocat activitatii pescuitului; stabilirea numarului de unelte utilizate la pescuit.

Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumita specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit si nave de pescuit.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor pot stabili, prin ordin comun, si alte masuri de refacere si conservare a resurselor acvatice vii.

Cuantumul taxelor de avizare, licentiere, autorizare, permise si redevente se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Actul normativ mai prevede ca Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura este autoritatea nationala competenta responsabila cu aplicarea sistemului de puncte acordate in cazul incalcarilor grave, precum si cu inregistrarea lor in Registrul National privind Incalcarile.

Proiectul mai reglementeaza pescuitul recreativ in habitatele acvatice naturale, pescuitul in scop stiintific, politica sectorului de pescuit, precum si masurile privind organizarea pietei produselor obtinute din pescuit.

De asemenea, actul normativ stabileste si regimul sanctiunilor. Camera Deputatilor este for decizional.