Interesul romanilor pentru carnea de peste si produsele derivate din peste a sporit in ultimii cinci ani, iar 25% consuma mai mult in prezent, releva o cercetare de piata derulata de Reveal Marketing Research in parteneriat cu Alfredo Seafood, in noiembrie.

16% dintre persoanele intervievate in cadrul studiului declara ca si-au dublat consumul in ultimii cinci ani. Un procent de 9% dintre respondenti mananca chiar de trei ori mai mult peste decat in 2015, iar 5% au adoptat o dieta care nu include niciun alt tip de carne, in afara de peste. Reprezentantii Alfredo Seafood sunt de parere ca piata carnii de peste va continua sa creasca, in ciuda ritmului mai lent din ultimii doi ani si a impactului negativ cauzat de pandemie. Studiul a fost realizat pe un esantion de 1015 persoane cu varste de peste 18 ani, reprezentativ la nivel urban si rural.

In prezent, Romania se plaseaza in continuare in coada clasamentului tarilor din UE, din punct de vedere al cantitatii de carne de peste consumata anual, cu 8 kg/capita/an, in crestere fata de 2015, cand se inregistrau 6 kg/capita. Evolutia lenta este oglindita si de concluziile cercetarii, potrivit carora 45% dintre romani estimeaza ca nu si-au modificat in niciun fel consumul de peste. Cel mai bine ancorati in obiceiurile de consum de acum cinci ani s-au dovedit a fi barbatii, intr-un procent de 52%, si familiile traditionale, cu 49%.

“Piata creste incet, dar din fericire este pe o curba ascendenta, determinata de constientizarea beneficiilor pestelui pentru o viata sanatoasa. Oamenii au inceput sa se documenteze mai mult, sa-i asculte pe nutritionisti, sa fie mai preocupati de o dieta echilibrata. Este o tendinta globala, care isi face loc si la noi, chiar daca mai lent. Romanii invata sa prepare si acasa felurile gustoase de mancare pe care le-au gustat in timpul vacantelor peste hotare, iar acum, in perioada pandemiei, incearca sa suplineasca lipsa iesirilor la restaurant. In continuare, mai este mult loc de crestere pe piata autohtona, ca sa ajungem la nivelul altor tari europene. Exista o categorie de persoane care sunt inca ancorate in obiceiurile vechi si care evita carnea de peste pentru ca li se pare dificil de pregatit, dar ne straduim sa schimbam aceste preconceptii”, a punctat Mihai Cristian Darmanescu, fondatorul Alfredo Seafood.

Potrivit datelor revelate de cercetare, o diferenta in sens pozitiv se evidentiaza in randul familiilor moderne, care intr-o proportie de 20% afirma ca in prezent consuma de doua ori mai mult peste decat acum cinci ani, in timp ce 12% spun ca acum consuma de trei ori mai mult peste decat acum 5 ani. Asadar, se observa o tendinta a celor cu venituri mai ridicate de a consuma mai frecvent peste.

Femeile afirma ca in prezent consuma mai mult peste, 19% dintre acestea declarand ca in 2020 consuma de doua ori mai mult peste comparativ cu 2015, iar 11% dintre ele mananca de trei ori mai mult peste in prezent, decat acum cinci ani.

Din categoria celor care in ultimii cinci ani au ales o dieta in care singura carne prezenta este cea de peste, cea mai mare pondere este reprezentata de persoanele mature si celibatare, 11%.

Beneficiile carnii de peste sunt recunoscute de numeroase studii internationale, care arata inclusiv ca acizii grasi esentiali Omega 3 si vitamina D intaresc imunitatea organismului in fata bolilor. Cu toate acestea, 24% dintre persoanele chestionate spun ca in prezent mananca mai putine produse de provenineta piscicola decat in 2015. Dintre acestia, 34% fac parte din segmentul milenialilor celibatari, iar 30% sunt persoane mature fara parteneri.

Respondentii au fost impartiti in mai multe categorii, in functie de varsta, statut familial sau relational, copii, studii si venituri, dupa cum urmeaza: (1) 10% dintre respondenti sunt mileniali (18 – 30 ani) fara parteneri; (2) 12% sunt tineri profesionisti (25 – 35 ani) fara copii, cu educatie superioara si venituri medii si mari; (3) 28% reprezinta familiile moderne (25 – 44 ani) cu copii pana in 14 ani, studii medii sau superioare si venituri medii-mari; (5) 22% constituie familii traditionale (30 – 54 ani), care au copii sub 18 ani, studii primare si medii si venituri mici sau medii; (6) 9% sunt persoane mature (35 – 55 ani) si fara partener, eterogene ca nivel de educatie si venit; si (7) 19% sunt seniori pensionari (peste 55 ani), casatoriti, care au copii independenti si care nu mai locuiesc cu ei si au venituri si niveluri de educatie diverse.