El a precizat că, în momentul în care a revenit la conducerea AFIR, riscul de dezangajare era de aproape 1,2 miliarde de euro, însă ecartul s-a redus.

"Avem nişte situaţii extrem de complicate şi de strânse ca termen. Noi suntem pe finalizarea programului 2014-2020 şi dacă în decembrie, când am revenit la conducerea agenţiei, aveam un risc de dezangajare de aproape 1,2 miliarde de euro, acum ecartul acesta s-a redus. Evident încercăm să dezangajăm doar sumele care ţin de beneficiari sau imposibilitatea finalizării unor proiecte care nu ţin neapărat de noi. La nivel instituţional am luat toate deciziile necesare pentru accelerarea implementării şi chiar cred că fermierii români merită fiecare bănuţ, iar România are nevoie de aceşti bani", a spus Chesnoiu.

Şeful AFIR a subliniat că agricultura este domeniul în care absorbţia fondurilor europene este la cel mai înalt nivel procentual.

"Noi suntem sectorul de activitate - agricultura - n-aş vrea să supăr pe nimeni, unde absorbţia este la cel mai înalt nivel procentual şi asta pentru că suntem permanent în dialog cu beneficiarii noştri. Ei au învăţat exact cum să implementeze proiectele, Desigur, nu există pădure fără uscăciuni şi de o parte şi de cealaltă, dar încercăm să le eliminăm şi să limităm cât mai mult efectele acestea negative, cu speranţa că Politica Agricolă post-2027 va ţine cont de nevoile fermierilor, de nevoile fiecărui stat membru, de specificitatea fiecărui stat membru. Să nu uităm totuşi că există un decalaj, pe de o parte istoric, între noi şi ţările din Vest, pentru că, hai să fim serioşi, noi avem o agricultură modernă de 35 de ani încoace, din care poate 10 ani - în '90-2000 ne-a cam lipsit, pentru că am schimbat modelul de a face agricultură, l-am adaptat la condiţiile de piaţă şi sunt diferenţe mari între noi şi cei din Vest, care necesită, pe de-o parte, investiţii, de cealaltă parte, timpul necesar să recuperăm ceea ce nu avem", a transmis Adrian Chesnoiu.