"Comertul cu amanuntul da primele semne de criza, pe fondul efectelor inflatiei si al cresterii taxelor. Scaderea puterii de cumparare si accentuarea problemelor pe lanturile de aprovizionare, ca urmare a masurilor de plafonare la energie, gaze si alimente de baza, risca sa duca Romania spre un al doilea trimestru consecutiv de scadere economica, adica spre recesiune tehnica. Fara masuri de sustinere a consumului, Romania risca sa isi piarda cel mai important motor al cresterii economice", arata sursa citata.

Cea mai mare inflatie din UE a fost consemnata pentru a doua luna consecutiv in Romania si a diluat puternic veniturile oamenilor, iar efectele se vad in scaderea semnificativa a vanzarilor din comert, cel mai important motor al economiei, sustine compania de consultanta.

Potrivit datelor de la Institutul National de Statistica, citate in comunicat, volumul cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete), serie bruta, a scazut, pe ansamblu, cu 17,2% in luna ianuarie 2024, comparativ cu luna precedenta.

Comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun s-a redus cu 22,2%, vanzarile de carburanti au fost mai mici cu 14% iar comertul cu produse nealimentare s-a diminuat cu 13,9%.

"Este cea mai puternica corectie din comert din ultimii ani, anticipata de temperarea semnificativa a vanzarilor din lunile anterioare. In luna decembrie, considerata varful de vanzari de peste an (Craciun, Revelion etc.), comertul cu amanuntul a scazut, in serie ajustata, fata de luna noiembrie 2023, cu 0,2%. Datele din ianuarie vin sa confirme tendinta ingrijoratoare'', subliniaza analiza.

Compania de consultanta atrage atentia ca scaderea semnificativa a retailului este cu atat mai alarmanta cu cat vine in contextul cresterilor de taxe intrate in vigoare la 1 ianuarie 2024.

"Majorarea TVA la produsele alimentare sanatoase, cresterea taxelor pentru produsele cu zahar, bauturi si tutun, alaturi de cresterea taxelor pe afaceri si prelungirea plafonarii adaosului comercial au avut un efect de bumerang. In loc sa duca la cresterea incasarilor, au contribuit la scaderea vanzarilor, fapt care demonstreaza, daca mai era nevoie, ca atunci cand cresti taxele in perioada de criza, incasarile scad vertiginos, un element de manual de economie'', a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit consultantilor, comertul cu amanuntul si distributia reprezinta, in esenta, cel mai important contributor la formarea PIB, 21% in 2022, iar veniturile din acest sector reprezinta circa 40% din totalul veniturilor din economie.

In ultimii 15 ani, sectorul de retail si distributie a platit taxe si impozite de 448 miliarde de lei, din care jumatate TVA si 36% contributii pentru munca. Aproximativ 12% - 13% din toate taxele si impozitele incasate la bugetul public provin din acest sector, cea mai mare contributie la nivel national.

"De aceea, tendinta negativa remarcata de datele statistici este extrem de importanta. Pentru ca arata ca economia trece printr-o perioada de criza, lovita de cea mai perfida boala - inflatia, pentru care pare ca nu avem un tratament eficient'', a subliniat Negrescu.

Sectorul de retail si distributie din Romania avea peste 800.000 de angajati in 2022. Datele privind evolutia inflatiei, anuntate de Institutul de Statistica, vin sa confirme ca plafonarile decise de Guvern la energie, gaze si alimente de baza nu functioneaza, dovada ca avem, pentru a doua luna la rand, cele mai ample cresteri de preturi din UE, fapt confirmat de datele Eurostat, mentioneaza Frames.

"Inflatia din Romania este la un nivel dublu fata de tarile din Vest. In Polonia, o tara cu care ne place sa ne comparam, inflatia este de numai 4%, fata de 7% la noi. Ce au facut ei si n-am facut noi de au o inflatie mai mica? In primul rand au redus la zero TVA la produsele alimentare si nu au impus acele praguri de preturi uriase la energie si gaze. La noi, toate masurile luate in ultima vreme n-au facut altceva decat sa puna gaz pe focul inflatiei - Romania are, de exemplu, cel mai mare pret la energie din UE pentru companii'', afirma analistii.

Datele statistice indica faptul ca mediul privat a incercat sa isi reduca la minim costurile, pentru a tine in frau cresterile de preturi. Potrivit analizei Frames, marja bruta (adaos) a primilor 10 jucatori din retailul autohton a scazut semnificativ in ultimii ani, de la 18% in urma cu 10 ani la 11% in 2022, ultimul an pentru care exista datele financiare finale la Ministerul Finantelor.

"2023 a adus o scadere si mai ampla a marjelor retailerilor, constienti ca scumpirile sunt ca un elastic. Daca trag prea mult de preturi, elasticul se rupe, adica raman cu marfa nevanduta. In esenta, optimizarea costurilor operationale si miza pe promotii au trecut in prim-plan, pe fondul scaderii puternice a puterii de cumparare a clientilor'', se arata in cercetarea mentionata.

Conform statisticilor, la o cifra de afaceri de 83 de miliarde de lei in 2022, primii 10 retaileri din Romania au inregistrat un profit net de 2,5 miliarde de lei. 74 de miliarde de lei au fost cheltuieli cu marfurile, iar 5,87 miliarde lei au reprezentat salariile celor aproape 80.000 de angajati (primii 10 retaileri).

"Limitarea adaosului la produsele alimentare de baza a fost doar un artificiu de imagine. In realitate, multi dintre retaileri, mai ales din sectorul comertului modern, deja practicau un adaos sub nivelul celui stabilit de autoritati. De aici si efectele aproape inexistente ale aceste masuri. Ieftinirile consemnate de INS in perioada plafonarilor au fost in marea lor majoritate conjuncturale, generate de sezonalitate si de dinamica logisticii'', a declarat Negrescu.

Consultantii considera, in context, ca dinamica ingrijoratoare a retailului romanesc are legatura in primul rand cu scaderea accelerata a veniturilor populatiei, afectate semnificativ de inflatie.Chiar daca, fata de media europeana, salariul minim in Romania a crescut in ultimii 5 ani de doua ori mai accelerat (65% in Romania, vs 35% in UE), el reprezinta acum doar 54% din salariul minim din UE (vs 45% in urma cu 5 ani). In Romania, salariul minim este de aproximativ 663 euro brut fata de media UE de 1218 euro, explica acestia.

Frames citeaza din nou datele de la Institutul National de Statistica care confirma o accentuare a tendintei negative sa scadere a puterii de cumparare. In luna ianuarie 2024, castigul salarial mediu brut a fost 7976 lei, cu 325 lei (-3,9%) mai mic decat in luna decembrie 2023. La net, salariul mediu a scazut cu 220 lei (-4,3%), la 4859 lei.

"Deci, problema vine din dimensiunea salariilor, nu din pretul produselor sau adaosul practicat. Dovada ca, potrivit datelor Eurostat, pretul mediul al produselor de consum din Romania reprezinta 59% din media UE'', arata analiza Frames.

In aceste conditii, compania sustine ca statisticile oficiale vin sa contureze tabloul unei crize economice semnificative spre care se indreapta Romania.

"Dupa un prim trimestru de scadere economica (T4 2023), daca si in primele trei luni din 2024 vom avea scadere economica (T1 2024), acest lucru se traduce, in esenta, prin notiunea de recesiune tehnica. Economia romaneasca functioneaza, in prezent, cu frana de mana trasa. Cresterile de taxe, e-factura si inflatia au accentuat si mai mult problemele de pe lanturile economice, iar perspectivele sunt tot mai incerte'', precizeaza analistii.

Totodata, ei avertizeaza ca, si daca Romania va evita recesiunea, dinamica economica are si va avea de suferit, asta mai cu seama ca perspectivele lui 2025 indica noi cresteri de taxe.

"Se vorbeste de cresterea TVA de la 19 la 21%, despre cresterea cotei de impozit pe venituri de la 10 la 16%, despre majorarea taxelor locale. Toate acestea vor readuce inflatia in prim-plan, iar eforturile BNR de stavilire a cresterii preturilor, ce se vor vedea in S2 2024, vor deveni inutile. O crestere a TVA in 2025, de exemplu, va pune si mai multa presiune pe consum. In loc de cresteri de taxe, ar trebui sa sustinem retailul, sa reducem taxele pe munca si sa stimulam consumul, asta dincolo de absorbtia banilor europeni. Daca retailul va continua evolutia negativa, pe fondul ideilor nastrusnice ale autoritatilor (plafonari, compensari si alte masuri de ordin fiscal), efectele s-ar putea sa fie pe masura. Un simplu calcul arata, de exemplu, ca avand in vedere numarul de angajati, retailul genereaza contributii pentru plata a 15% din pensiile actuale (aproximativ 750.000 pensionari)'', a mai spus Negrescu.

Analiza Frames a fost realizata pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanta dedicat companiilor cu cod CAEN 4711 - Comert cu amanuntul in magazine care au, in afara de principalele lor vanzari de produse alimentare, bauturi sau tutun, alte cateva tipuri de marfuri, cum ar fi imbracaminte, mobila, articole electrocasnice, articole de fierarie, cosmetice etc.

Datele prelucrate fac referire exclusiva la firmele care au acest cod principal de activitate si sunt obtinute de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor pe baza informatiilor publice declarate de companii si a estimarilor Frames. Analiza include si date oficiale INS, CNP si Eurostat.