Urmatoarea etapa va presupune traducerea caietului de sarcini in 47 de limbi, ale statelor membre, si se primesc recomandari din partea acestora pentru ca formularile sa fie potrivite.

Pentru a fi recunoscuti la nivel european, Virslii de Hunedoara trebuie sa treaca de asa – numitele „perioade de opozitie”, pe plan intern si, apoi, la nivel de UE, pentru ca produsul si denumirea sa sa nu mai poata fi contestate ulterior. Este foarte probabil ca Virslii de Hunedoara sa obtina atestatul de produs european in 2023, lucru care ar aduce o recunoastere la nivel european ca brand culinar al zonei.

La nivelul judetului, exista doua zone recunoscute pentru Virsli, cea a Salaşului şi cea a Bradului. Deşi s-a crezut initial ca va fi dificila asocierea producatorilor, intrucat aceasta ar presupune stabilirea unei retete unice, in conditiile in care acum fiecare producator foloseşte propria reteta, transmisa din generatie in generatie, acest lucru s-a intamplat. Retetele sunt diferite doar in ceea ce priveste cantitatea de carne de oaie sau de capra folosita.

La baza, carnatii sunt preparati din carne de oaie şi capra, cu putina slanina, introdusi in mate subtiri de oaie, aşa incat sa se coaca uşor, apoi fumul sa ii patrunda perfect.

Fiecare producator, cu reteta lui

Sunt cateva familii in zona care au moştenit din strabuni reteta Virslilor şi au ajuns sa ii fabrice şi azi exact ca in urma cu cateva secole, pastrandu-le aroma specifica, nemodificata de niciun fel de adaosuri artificiale.

Sotii Bianca şi Daniel Turcanu, din Barsau, judetul Hunedoara, au o carmangerie mica in care produc manual Virsli, in jur de 400 de kilograme pe saptamana.

“Folosim carne de porc, de vita, de oaie, de capra, sare, piper, usturoi, boia dulce si iute. Nu avem celula de afumare, facem in afumatori clasice, hituiesc carnatii din usa, in fata afumatorii. Se hituie cu lemn de fag cam o ora şi jumatate, doua. Se fierb şi au o zeama in ei, iar cand ii rupi pocnesc. Suntem convinşi ca o atestare IGP ne-ar ajuta foarte mult. Ar fi un pas important, mai ales in ceea ce priveste accesarea de fonduri europene, ar fi o dezvoltare de care avem nevoie si pentru care ne zbatem acum”, dezvaluie Bianca Turcanu.

Sotii Turcanu au un magazin in piata agroalimentara din Deva, unde vand produsele traditionale fabricate in carmangeria proprie, dar si distribuie cu masina proprie in tara, in Bucuresti, Constanta, Iasi, Focsani, Galati, Bacau si Arges.

La Brad, functioneaza singura fabrica din judetul Hunedoara, cu o productie medie de 1,5 tone pe saptamana. Alpin Zarand a inceput prin fabricarea Virşlilor şi a ajuns, in prezent, sa produca peste 20 de sortimente inregistrate ca produse traditionale. Reteta de Virşli este moştenita de la un “virşlar” din zona Bradului şi are o vechime de 190 de ani.

„Hituirea este cea mai importanta etapa, pentru ca de acolo vine gustul autentic al Virslilor. Avem un magazin in piata din Brad si vindem si in judetele Alba, Bihor, Arad. Certificarea IGP este foarte importanta, cred ca vom mai deschide inca un magazin, vom avea contracte mai multe, vom participa la expozitii internationale, cu siguranta ne vom dezvolta’, spune Florean Alba, director Alpin Zarand.

Nu exista Virsli fara hituire

Hituirea este un proces pe care producatorii din alte tari nu il folosesc. Procesul de afumare a fost adus la noi de austrieci, dar nici ei, si nici ungurii, care ar putea depune constestatii, nu au hituirea, sustin specialistii. Se fac confuzii, iar producatorii locali se tem ca, din cauza globalizarii, exista riscul sa se piarda identitatea nationala.

Virsli de Hunedoara sunt facuti perechi, se aşaza pe bete şi se lasa doua-trei ore intr-un cuptor de caramida incins cu lemn de fag. Sunt, practic, mai intai copti, apoi afumati, iar dupa ce se usuca pot fi mancati ori fierti, ori ca atare, cruzi. Procesul de fabricare necesita mult timp, pentru ca totul se face manual, iar gustul e unic, spun producatorii.

Secretul acestui gust unic tine chiar de modul in care sunt afumati. Caci Virsli sunt puşi la "hata", adica sunt intinşi in afumatoarea speciala pentru Virsli, iar acolo sunt "hituiti" - sunt tinuti sa se coaca la fumul obtinut prin arderea de lemn de fag. Cat timp, cat de puternic este fumul, ori cat de vechi e lemnul, acestea sunt secretele oamenilor din Tara Hategului.

Reteta initiala continea carne de oaie si de capra, dar din cauza lipsei de animale, pe parcurs au fost introduse si celelalte tipuri de carne. Principiul este acelasi, diametrul, suculenta, carnea este tot maturata si modul prin care se face hituirea le da un gust deosebit, prin care se diferentiaza de carnatii obisnuiti.   

Mai multe informatii despre importanta obtinerii certificarii IGP pentru carnatii Virsli, dar si ce alte produse mai asteapta protectia europeana, se regasesc in editia 86 a revistei INDUSTRIA CARNII.RO.