"La nivel naţional, vorbim de toate aceste provocări pe care le are România şi pe care le are în mod special acest sector, legate de noile tratate comerciale, dar trebuie să spunem că nu putem ignora situaţia preţurilor pe care le avem în prezent la combustibil. Şi în contextul acesta este important nu doar să vorbim despre aceste provocări, ci să şi acţionăm. Eu cred că astăzi trebuie să tragem un semnal de alarmă serios cu privire la situaţia prin care trece agricultura românească şi să conştientizăm că, deşi suntem mulţi care înţelegem importanţa acestui sector, astăzi suntem în faţa unei posibile crize care să transforme România dintr-un lider în zona aceasta agricolă într-o ţară care riscă să aibă dificultăţi majore. Şi problema pe care noi o întâmpinăm este că trebuie să fim capabili să ne adaptăm la toate aceste noi cerinţe, să fim capabili să înţelegem mecanismele globale şi, în acelaşi timp, să anticipăm mai bine noile tendinţe şi să fim capabili să creştem productivitatea, competitivitatea, să creăm produse, să dezvoltăm lanţul valoric, să folosim activ fonduri europene, să dezvoltăm mecanisme de finanţare privată adecvate, să ne asigurăm că avem şi tineri fermieri, să ne asigurăm că marii producători devin şi mai mari şi nu vând automat companiile lor către fonduri de investiţii, să ne asigurăm că legăm toate aceste companii într-un circuit predictibil, să ne asigurăm că pe rafturile magazinelor avem produse autohtone, să ne asigurăm că avem acces şi suntem competitivi, în aşa fel încât să fim şi în rafturile unor consumatori din alte zone ale globului", a afirmat Negrescu.

În acest context, europarlamentarul consideră că în primul rând România trebuie să conştientizeze unde se află, care sunt riscurile, dar şi care este potenţialul pe care aceasta îl are în prezent.

"Mă uitam înaintea acestei conferinţe şi la o serie de indicatori şi vedem că avem sectoare unde excelăm, observăm că am avut nişte soluţii de finanţare care au fost funcţionale - acest program de sprijin pentru dezvoltarea industriei agroalimentare -, observăm că pe zona de subvenţii fluxul a fost unul care a funcţionat mai bine în ultimii ani, dar în continuare avem nevoie de subvenţii europene mai mari. De asemenea, observăm că avem câteva companii care au devenit pe diferite sectoare lideri la nivel european, însă, în acelaşi timp, avem sentimentul că există în continuare discrepanţe şi că avem un sector agroalimentar extrem de sensibil. Şi aici vedem, de exemplu, reacţia sectorului agroalimentar la discuţia privind Mercosur şi de fapt cât de volatilă este piaţa şi faptul că nu suntem pregătiţi pentru astfel de situaţii, să facem faţă unei concurenţe care, evident, se bazează pe alte principii", a arătat acesta.

Victor Negrescu a subliniat că România are o problemă de productivitate şi a îndemnat fermierii să investească mai mult în tehnologii noi, dar şi în metode de producţie noi, existând finanţări europene pentru acest lucru.

"Revenim la componenta de productivitate şi competitivitate. Sectorul agricol reprezintă 5% din Produsul Intern Brut şi 25% din populaţie. Dacă ne uităm strict la aceste cifre, remarcăm că există o problemă din punct de vedere al productivităţii. Acum, plecând de la aceste premise (...), direcţia cred că este una care pare a fi oarecum evidentă în prezent. Unu - trebuie să investim mai mult în zona de productivitate, inclusiv prin tehnologii noi, inclusiv prin metode de producţie noi. Acest lucru cred că este crucial şi există finanţări europene în acest sens", a spus acesta.

O altă direcţie posibilă este aceea de a dezvolta tot lanţul valoric, iar aici autorităţile naţionale pot să deruleze mai multe programe de ajutor de stat prin care să se dezvolte inclusiv realizarea de produse româneşti cu mare valoare adăugată.

"A treia componentă care cred că este esenţială este să mizăm, pe lângă producţia de masă, şi pe calitate. Şi aici va fi crucial să ne impunem aceste standarde de pe piaţa europeană şi să ne asigurăm că inclusiv reglementatorul european protejează acele standarde de calitate pe care noi dorim să le împingem înainte, să le promovăm. Şi cred, de asemenea, că trebuie să ne gândim la tot ce înseamnă dezvoltarea pe termen lung şi aici nu putem ignora nevoia de a avea resursă umană calificată, oameni bine pregătiţi. Tinerii cred că trebuie să ne asigurăm că sunt pregătiţi pentru ce înseamnă evoluţia tehnologică, evoluţia agriculturii, evoluţia sectorului agroalimentar şi, pentru a fi pregătiţi, cu siguranţă nu e suficient doar să-i pregătim punctual într-un anumit sector. Trebuie să dobândească cunoştinţe pe zona tehnică, trebuie să dobândească cunoştinţe pe zona tehnologică, dar trebuie să dobândească şi cunoştinţe pe zona financiară", a subliniat europarlamentarul.

La acest capitol, vicepreşedintele PE a menţionat necesitatea dezvoltării, împreună cu instituţiile financiare din România, de soluţii de finanţare mult mai fluide şi mult mai uşor de accesat de industrie.

"Asta înseamnă că soluţiile de finanţare nu ar trebui să fie unele punctuale, nici măcar anuale, ar trebui să fie unele care înţeleg că aici vorbim de cicluri de producţie care sunt mai lungi şi să ne asigurăm că soarta unei ferme nu depinde poate doar de producţia dintr-un singur an, atunci când vorbim de relaţia cu instituţiile financiare. Şi în această logică, trebuie să fim capabili să dezvoltăm şi sisteme sau entităţi autohtone care sunt capabile să joace inclusiv pe piaţa de mărfuri, inclusiv pe piaţa financiară, pentru a atrage noi investiţii, noi capacităţi financiare care să permită sectorului să devină competitiv într-un timp cât mai scurt, pentru că aceste acorduri comerciale, pe care le-am subliniat şi mai devreme, sunt aici, am încercat să le amânăm atât cât s-a putut", a spus Negrescu.

În context, oficialul european a transmis că la nivelul Comisiei Europene există tendinţa de a se semna tot mai multe acorduri comerciale, iar România trebuie să se adapteze şi să devină tot mai competitivă.

"Am obţinut nişte clauze de protecţie pentru fermieri suplimentare faţă de cele care erau gândite iniţial (la Acordul Mercosur - n. r.), dar tendinţa la nivel european este ca Europa să semneze tot mai multe acorduri comerciale. Dimensiunea agricolă este inclusă acolo automat, din nefericire o spun, şi decidenţii europeni par să accepte scăderea standardului atunci când vorbim de aceste acorduri comerciale şi, în consecinţă, soluţia pentru noi realistă este să căutăm să ne adaptăm, să devenim mai competitivi şi să investim pe aceste paliere pe care le-am evocat mai devreme, care, cu siguranţă, vor fi incluse şi în raportul pe care îl coordonez în Parlamentul European", a precizat Victor Negrescu.