“Consideram ca promulgarea acestui act normativ nu aduce beneficii protectiei mediului, ci, dimpotriva, creeaza numeroase confuzii si posibile litigii si abuzuri, cu consecinte grave, nefiind posibila verificarea tehnica a unei eventuale depasiri a disconfortului olfactiv. (...) Cerem presedintelui Romaniei sa nu promulge o astfel de lege, iar Parlamentului sa reia analiza ei si sa o respinga”, afirma reprezentantii ASAS, intr-un comunicat.

Camera Deputatilor a adoptat in data de 17 iunie Legea de modificare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificari cunoscute sub denumirea de “Legea mirosului”. In expunerea de motive, initiatorii legii arata ca “Legea Mirosului” este un instrument mult asteptat de cetatenii din toata tara, oameni ajunsi in situatia in care nu pot deschide ferestrele, nu pot iesi in parcuri, nu pot beneficia de dreptul fundamental la aer curat, din cauza poluarii olfactive generata de activitatea unor operatori industriali, ferme zootehnice sau gropi de gunoi, amplasate in proximitatea zonelor rezidentiala”.

In acest context, membrii ASAS semnaleaza, cu privire la fermele zootehnice, ca subiectul nu este nou, deoarece in ultimii ani a existat tendinta realizarii unor constructii civile in apropierea exploatatiilor zootehnice, desi multe dintre acestea pe fonduri europene, cu respectarea tuturor normelor de mediu in vigoare. La data respectiva, cand au fost realizate casele de locuit, “oamenii care nu pot acum deschide ferestrele pentru a putea beneficia de dreptul fundamental la aer curat” nu au fost deranjati de problema disconfortului olfactiv, pentru ca unitatile zootehnice erau acolo. Nicio ferma zootehnica nu a fost construita langa zone rezidentiale, ci invers, semnaleaza acestia.

“Facem precizarea ca toate unitatile zootehnice construite in timp, atunci cand au fost realizate, au avut avizele si aprobarile necesare conform legislatiei in vigoare la data respectiva (disciplina in constructii, mediu etc.). Consideram ca initiatorii legii ar fi trebuit sa solicite, in prealabil, si efectuarea verificarilor necesare pentru toate constructiile civile si complexele rezidentiale, daca la data realizarii constructiei au avut toate avizele, autorizatiile si aprobarile necesare, pentru amplasarea acestor constructii, tinand cont de faptul ca in zona existau exploatatii zootehnice care functionau acolo de foarte multi ani, daca au respectat legislatia in domeniu. Aparitia acestui act normativ, care face referire si la fermele zootehnice fara a consulta specialisti si experti in domeniu si care a creat numeroase discutii in spatiul public, arata, daca mai era necesar, modul in care a fost tratata si abordata zootehnia romaneasca in ultimii 30 de ani, neluandu-se in seama rolul fundamental in securitatea alimentara a cetatenilor romani. Au scazut drastic efectivele de animale, s-a redus numarul exploatatiilor si a productiilor, suntem dependenti de import si, in acelasi timp, la insecuritate si cresteri de preturi ale produselor animaliere de toate categoriile”, se mai mentioneaza in comunicatul ASAS.

Conform sursei citate, in Romania, valoarea productiei zootehnice reprezinta in prezent circa 28 - 30% din valoarea globala a productiei agricole, fata de cel putin 50% cat ar trebui sa reprezinte in mod normal. Gripa aviara, pesta porcina africana, dar si altele, iar mai recent criza sanitara, vor determina si mai mult scaderea productiei zootehnice nationale, facandu-ne si mai dependenti de importuri.

“Asta ar mai lipsi acum, sa inchidem fermele zootehnice si pentru unele mirosuri, pe baza unor aprecieri subiective ale unora, in conditiile in care noi nici nu dispunem de aparatura si dotarea necesara pe teritoriul Romaniei pentru determinarea disconfortului olfactiv, existand doar un laborator acreditat RENAR, la nivel central. In domeniul protectiei mediului, Romania are reglementari specifice, sunt norme de protectie a sanatatii umane, precum si norme sanitar-veterinare, pe care toti crescatorii de animale din fermele familiale sau din fermele mai mari trebuie sa le respecte. Fara discutie ca este obligatoriu din partea agentilor economici, a cetatenilor, respectarea legislatiei, a normelor tehnice privind protectia mediului, astfel incat sa nu fie depasite limitele minime admise ale poluantilor, privind solul, apa si calitatea aerului, care pot pune in pericol sanatatea umana”, precizeaza reprezentantii Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.

Potrivit acestora, in Romania, amplasamentele exploatatiilor agricole sunt reglementate de Legea nr. 204/2008 si de Ordine ale Ministerului Sanatatii (nr. 536/1997 si nr. 119/2014). Aceasta lege stabileste pastrarea amplasamentelor exploatatiilor agricole care au fost infiintate si functioneaza cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

“Toate activitatile de crestere a animalelor sunt supuse normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, instituite prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 119/2014. Articolul 11 din OM nr. 119/2014 stabileste distantele minime de protectie sanitara intre teritoriile protejate si perimetrul unitatilor care produc disconfort si riscuri asupra sanatatii populatiei. Controlul in acest caz este realizat de catre Directiile de sanatate publica. In zona de protectie sanitara a exploatatiilor agricole existente si care functioneaza conform prevederilor legale se interzice eliberarea autorizatiilor de constructie si construirea cladirilor destinate locuintelor si altor obiective socio-economice. Zonele de protectie sanitara si distantele minime de protectie sunt definite si stabilite de Norme de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 119/2014. De ce nu s-au respectat si de ce nu se respecta ? Este inadmisibil ce se intampla si mai ales cum se incearca reglementarea - prin abuz”, se mai scrie in comunicat.

Reprezentantii ASAS mai arata ca Legea 204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole prevede ca in perimetrele limitrofe constructiilor reprezentand exploatatii agricole sau anexe gospodaresti ale acestora, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distantelor de protectie in care s-a instituit un regim de restrictii privind amplasarea de locuinte sau obiective socio-economice, solicitantul va obtine avizul conform al Directiei pentru agricultura judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.