O echipa de cercetatori din Noua Zeelanda si Germania a fost nevoita sa recunoasca: experimentul a inceput ca o gluma insa gestionarea urinei bovine cu un continut ridicat de azot ar putea, pe termen lung, sa aduca beneficii reale pentru mediul inconjurator.

"Daca am putea colecta 10% pana la 20% din urina bovinelor, aceasta ar fi suficient pentru a reduce considerabil emisiile de gaze cu efect de sera si spalarea nitratilor", a explicat Douglas Elliffe, de la Universitatea din Auckland. Potrivit cercetatorului, azotul din urina vacilor se descompune in timp in doua substante problematice: oxidul de azot, un puternic gaz cu efect de sera, si nitratul, care se acumuleaza in sol si ulterior se infiltreaza in rauri.

Potrivit cifrelor oficiale, oxidul de azot reprezinta aproximativ 5% din emisiile de gaze cu efect de sera si aproximativ 10% din emisiile Noii Zeelande. Cercetatoarea Lindsay Matthews recunoaste ca ideea de a antrena vacile sa mearga la toaleta pentru ca urina lor sa fie recuperata si procesata i-a venit in 2007 cand a fost intervievata de un post de radio si cineva a facut o gluma pe aceasta tema.

In colaborare cu colegii din Germania, oamenii de stiinta au utilizat hrana ca recompensa pentru a dresa 16 vaci sa urineze intr-un tarc cu toaleta, si sustin ca rezultatele obtinute sunt comparabile cu cele pe care le-ai astepta de la un copil de trei ani.

Studiul, publicat saptamana aceasta in revista Current Biology, ofera dovezi cu privire la posibilitatea de a invata o vaca sa urineze la toaleta, apreciaza Douglas Elliffe. Potrivit acestuia, provocarea este dresarea unor turme mari si adaptarea acestui principiu la contextul din Noua Zeelanda, unde vitele petrec mai mult timp in aer liber decat in grajduri.

Agricultura este la originea a aproximativ jumatate din emisiile de gaze cu efect de sera ale Noii Zeelande, in principal sub forma de metan si oxid de azot. In plus, in cazul Noii Zeelande, o caracteristica neobisnuita pentru o tara dezvoltata este ca metanul reprezinta 43,5% din emisii, adica aproape la fel de mult ca si cantitatea de CO2 generata de combustibilii fosili, lucru care se explica prin faptul ca economia acestei tari se bazeaza in mare parte pe agricultura.