“Un proiect de cercetare finantat de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) si implementat, in calitate de coordonator, de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca, in colaborare cu Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA) si Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), si-a relevat rezultatele, dupa studiile efectuate timp de 11 luni, in perioada martie 2020 - ianuarie 2021”, se arata intr-un comunicat transmis de USAMV.

In cadru studiului, specialistii USAMV Cluj-Napoca si cei ai ANSVSA s-au deplasat in exploatatii comerciale si in gospodarii ale populatiei unde evolua pesta porcina africana si au instalat capcane pentru a captura insecte hematofage care se hranesc cu sangele porcilor. Au fost selectate pentru studiu 30 de exploatatii de porci din Romania in care evolua boala, in conformitate cu un sistem de notare a riscurilor.

Peste 150.000 de insecte au fost recoltate si ulterior sortate si identificate in cadrul laboratorului disciplinei de parazitologie USAMV Cluj-Napoca. Mai mult de 4.000 de insecte astfel esantionate au fost trimise la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala unde, in cadrul Laboratorului National de Referinta (LNR), au fost testate prin tehnici de biologie moleculara, potrivit comunicatului.

Specialistii USAMV Cluj-Napoca precizeaza ca descoperirea majora a acestor studii este ca anumite specii de insecte hematofage, recoltate din focare de pesta porcina africana, se hranesc pe porci, astfel ca in corpul lor se gaseste material genetic al virusului PPA. Peste 70% din insectele hematofage recoltate in ferme comerciale cu PPA declarata contineau ADN-ul viral, conform sursei citate.

“Acest proiect a fost o adevarata provocare pentru noi si a implicat o sincronizare perfecta cu diferite institutii. Colaborarea cu ANSVSA a fost impecabila. Ca sa intelegeti procesul, cum aparea o suspiciune de focar de pesta porcina africana, ANSVSA informa USAMV Cluj-Napoca printr-un mail. In cateva minute incepeam organizarea deplasarii. Domnul dr. Alexandru Supeanu de la ANSVSA obtinea toate acordurile institutiilor si medicilor locali, iar in cateva ore echipa de la USAMV Cluj-Napoca era deja pe drum”, a explicat coordonatorul proiectului, prof. dr. Andrei Mihalca de la Departamentul Parazitologie si Boli Parazitare.

De asemenea, studiul a relevat ca importanta insectelor hematofage ar putea fi mai mare in ferme comerciale decat in sistemul traditional si ca dinamica abundentei acestor insecte ar putea explica numarul crescut de cazuri in lunile de vara.

“Chiar daca aceasta boala nu afecteaza oamenii, ea are consecinte economice extrem de importante pentru cresterea porcilor in Romania. Transmiterea bolii se realizeaza prin contactul direct cu alti porci domestici sau salbatici, dar si prin intermediul produselor alimentare, furajelor si echipamentelor contaminate (incaltaminte, imbracaminte, unelte etc.). Un alt element important de luat in calcul este rezistenta virusului in mediu, una extrem de ridicata“, se mai arata in comunicat.

Concluziile acestui studiu, primul care demonstreaza prezenta ADN-ului viral al PPA la specia Culicoides, aduc o contributie relevanta in elaborarea si aplicarea de noi strategii pentru combaterea acestei boli cu impact economic major.

Rezultatele studiului au fost validate de expertii Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) si au fost publicate pe site-ul institutiei. ANSVSA a solicitat EFSA continuarea acestor cercetari, pentru a avansa in stabilirea rolului acestor insecte in transmiterea virusului PPA.

Potrivit sursei citate, doar in perioada studiului (martie 2020 - ianuarie 2021) au fost confirmate 1.030 focare PPA la porci domestici, cu 186.647 animale afectate, si 1.578 cazuri PPA la porcii mistreti.