Studiul privitor la fenomenele contrabandei si contrafacerii in Romania arata ca trei sferturi dintre intervievati cred ca, in contextul cresterii preturilor, oamenii vor fi tentati sa cumpere produse de pe piata neagra, la preturi mai mici.

Totodata, majoritatea romanilor considera ca puterea de cumparare a scazut in 2022 si sunt pesimisti cu privire la evolutia nivelului de trai in 2023. Mai mult de jumatate dintre participantii la cercetare cred ca vor trai mai rau in acest an.

Intrebati daca in contextul cresterii preturilor oamenii vor fi tentati sa cumpere produse de pe piata neagra vandute la preturi mai mici, 74% dintre participanti au raspuns afirmativ.

"Trei din zece respondenti recunosc deschis ca vor fi tentati sa cumpere produse de pe piata neagra. Acestia sunt mai degraba barbati, persoane tinere, cu nivel mai scazut de educatie", arata cercetarea.

Principalele produse pe care intervievatii mentioneaza ca le vor cumpara de pe piata neagra sunt produse alimentare (57% dintre persoane le mentioneaza), imbracaminte si incaltaminte (31%); alte produse, mentionate mai putin frecvent sunt cosmetice si produse de igiena (12%), electronice (11%), tigari (10%).

"Cresterea preturilor a fost pe tot parcursul anului 2022 principala ingrijorarea a romanilor si toate datele noastre arata ca se mentine si in acest an, cel putin deocamdata, la acelasi nivel. Cresterea preturilor a generat scaderea puterii de cumparare astfel ca aproape o treime dintre participantii la sondaj spun acum ca ar fi tentati sa cumpere produse de pe piata neagra, la un pret mai mic. Dar, in sine, cifra este ingrijoratoare, cu atat mai mult cu cat produsele alimentare sunt pe primul loc intre categoriile de produse pe care respondentii le indica pentru a face astfel de achizitii. Credem ca, in acest context, este important ca autoritatile, reprezentantii producatorilor, cei ai distribuitorilor si ai comerciantilor sa isi uneasca eforturile pentru a informa oamenii cu privire la toate riscurile la care se expun atunci cand cumpara produse de pe piata neagra", a explicat Antonio Amuza, cercetator sociolog, IRES.

Romanii au indicat industria lemnului (85%), industria tutunului (81%), industria alcoolului (76%), imbracaminte si incaltaminte (75%), industria alimentara (58%), industria farma (47%), industria auto (47%) si industria cosmetica (43%) ca fiind sectoarele economice in care se prefigureaza cele mai mari probleme legate de traficul ilicit de marfuri in anul 2023.

Conform cercetarii, Guvernul este vazut drept principalul responsabil pentru problemele legate de contrabanda, contrafacerea sau trafic ilicit in cazul industriei tutunului, a exploatarii lemnului, a industriei alimentare sau a celei auto. Producatorii, in schimb, sunt perceputi drept responsabili pentru aceste probleme in cazul industriei cosmetice, a industriei farma si in cazul comercializarii de imbracaminte/incaltaminte. Pentru problemele legate de contrabanda, contrafacere sau trafic ilicit in domeniul serviciilor de curierat si al industriei alcoolului, consumatorii sunt perceputi drept principalii responsabili.

"La 6 ani de la lansarea ACTIV, am dorit sa refacem acest studiu, pentru a vedea cum a evoluat fenomenul traficului ilicit de marfuri si cum este perceput de catre romani in actualul context socio-economic. Acestia considera ca aceasta problema poate fi rezolvata numai prin reducerea coruptiei, colaborarea dintre statul roman, industriile afectate si societatea civila, aspecte pe care le-am identificat si pentru care am militat si noi in campaniile si evenimentele derulate in acesti ani. Numai printr-o stransa cooperare intre societatea civila, industriile afectate si autoritatile abilitate, in conditiile unui cadru legislativ eficient, asigurat de institutii publice dotate corespunzator, putem face fata acestui fenomen, aflat intr-o dinamica ascendenta, fapt demonstrat de capturile importante din ultimii ani", a declarat Daniel Maracineanu, presedintele Asociatiei ACTIV.

China, Turcia, Ucraina si Republica Moldova sunt identificate drept principalele surse pentru produsele contrafacute sau provenite din contrabanda. Razboiul din Ucraina este perceput ca un factor de crestere a traficul ilicit de marfuri pentru aproape jumatate dintre romani.

Neadmiterea Romaniei in spatiul Schengen este decodificata ca un efect al intereselor politice si economice ale unor tari din UE (43%), a coruptiei (23%), dar si a inabilitatii autoritatilor publice din Romania (presedinte, guvern si parlament) in gestionarea acestui obiectiv strategic. Migratia ilegala cu 9% din raspunsuri si traficul ilicit de marfuri cu 2% sunt considerate de romani teme care nu au influentat, de fapt, decizia Consiliului JAI.

"Paradoxal, intrebati care sunt solutiile autoritatilor romane pentru cresterea sanselor tarii noastre de accedere in spatiul Schengen, respondentii au indicat: combaterea mai eficienta a traficul ilicit de marfuri, neinstrainarea resurselor tarii, intensificarea eforturilor diplomatice, controlul mai atent asupra companiilor straine din Romania, securizarea mai buna a frontierelor fata de imigrantii ilegali si, doar ca ultima optiune, blocarea prin veto a deciziilor Uniunii Europene", arata studiul.

Pentru populatie, un comportament mai responsabil in afara tarii, colaborarea cu statul pentru combaterea migratiei ilegale, refuzul de a cumpara marfuri din traficul ilicit, dar si boicotarea anumitor companii straine ar fi principalele optiuni de suport pentru admiterea in spatiul Schengen.

Studiul a fost realizat, la nivel national pe un esantion de 1.044 de persoane si este reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei. Culegerea datelor s-a realizat telefonic (CATI), iar marja de eroare este de ą3,03%.