'Daca vorbim de zona de consum, am ajuns acum la un nivel de 3.000 de tone de salam de Sibiu pe an fata de 1.700 de tone in urma cu 5 ani. Poate pare putin, dar am avut o pierdere in timpul pandemiei, pentru ca am pierdut in zona HORECA, insa a fost foarte bine, deoarece consumatorii au preluat acea cantitate si ne-am bucurat ca nu am avut o contractie. Este pana la urma un produs premium, este un produs la care se lucreaza foarte mult. Am gasit o poarta deschisa si in zona retailului, care a pus umarul la promovarea produsului, atat din punct de vedere brand, dar si din punct de vedere marca proprie. Noua ne place ca romanii iubesc produsul, il duc oriunde in lume, il gusta. Mai e important acum sa lucram si in zona aceasta de gastronomie, de patrimoniu cultural, sa putem sa dezvoltam impreuna cu HORECA acel platou premium romanesc in care Salamul de Sibiu sa fie a acompaniat de o branza, de un vin, cu Indicatie Geografica Protejata', a declarat presedintele Asociatiei Producatorilor de Salam de Sibiu, Carmen Gavrilescu.

Acest produs a obtinut Indicatia Geografica Protejata (IGP) in anul 2016, are o zi nationala in data de 1 noiembrie, iar timp de trei ani (2018-2020) a fost promovat in Romania, Spania si Italia, cu ajutorul unui grant european in valoare de 1,5 milioane de euro obtinut de asociatie. APSS.

In prezent, doua dintre cele sase companii care au constituit asociatia se afla in faze extrem de avansate de a intra pentru prima data cu acest produs in SUA, o tara care nu recunoaste aceste standarde de calitate europene.

'In momentul de fata noi avem schimburi intra-comunitare si exporturi in Europa, in tarile unde traiesc foarte multi romani, in Spania, Italia, Anglia, Germania. Au venit din Japonia si China si produsul a fost foarte apreciat, dar inca nu avem acorduri de export agreate cu aceste tari. In prezent, Agricola Bacau si CrisTim, au aplicat pentru Statele Unite si sunt chiar in ultima faza, 95% a fost reglat deja, mai ramane doar partea de etichetare. Statele Unite nu recunosc acest acord legat de sistemele de calitate europene, dar eu cred ca vom reusi cu ajutorul comunitatilor romanesti sa facem ca intr-un an-doi produsul sa fie in toate cataloagele de acolo. Salamul de Sibiu adevarat este asteptat in SUA si Canada', a explicat presedintele asociatiei.

De altfel, din pasiune pentru istoria acestui produs reprezentativ, Carmen Gavrilescu, a dedicat timp si resurse pentru a aduce la lumina documente demult uitate si a lansat o carte-document in care marcheaza momentele cheie care au conturat istoria acestui produs emblematic.

'Cartea 'Salam de Sibiu: O Felie de Romanie' este de a lasa o mostenire valoroasa generatiilor viitoare. Un produs de exceptie insotit de o poveste captivanta, intinsa pe parcursul a peste 130 de ani si a cel putin trei generatii. In carte gasiti niste documente care nu au vazut lumina zilei niciodata. Gasiti povestile asezate, puse intr-o ordine cronologica, iar aceste capitole le-am pus in niste tablouri, facem si o expozitie, iar la anul speram sa promovam cartea si expozitia in orasele din Romania, sa aducem cat mai multi oameni, sa inteleaga, sa vada, si sa fie mandri ca acest produs reprezentativ ajunge la acel nivel de avea o valenta culturala. E foarte important pentru noi', a adaugat presedintele APSS, care a sustinut ca isi doreste ca tot ceea ce a facut asociatia si membrii ei pentru acest produs, modelul de asociere, sa fie un exemplu si pentru alti romani.

'Ne mai dorim in egala masura sa fim si un exemplu pentru toti ceilalti, sa le aratam ca este posibil, cu multa munca, cu multa pasiune, dar si cu fonduri, exista fonduri europene. Importanta este asocierea, dar este important ca noi, romanii, sa vedem partea placuta a asocierii si nu partea negativa. Intotdeauna trebuie sa privim care e beneficiul nostru. Asocierea naste intotdeauna o putere extraordinara. Uitati-va la concernele mari italienesti, frantuzesti, toate lucrurile astea noi le-am adoptat de la ei, dar si noi trebuie sa facem lucrul acesta. Eu iubesc lucrurile acestea, ma identific cateodata cu ele si sunt extraordinar de fericita ca am gasit oameni care m-au provocat toata viata', a subliniat presedintele APSS.

Cititorii vor regasi in cartea despre Salamul de Sibiu documente in premiera, care atesta originea acestuia, povestile mezelarilor vremurilor de alta data, dar si istoria actuala a produsului. Lansarea cartii a fost insotita de preparate delicioase, fine dining, pregatite de Chef Alex Petricean, iar vedeta acestora a fost, bineinteles, Salamul de Sibiu.

Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu a fost infiintata in anul 2013, in urma colaborarii a sase producatori locali din Romania, respectiv Agricola International (Bacau), Aldis (Calarasi), H&E Reinert (Feldioara-Brasov), Salsi Sinaia (Prahova) si Scandia Romana (Sibiu). Ulterior, in asociatie a intrat si membrul aderent Recunostinta ProdCom (Filipestii de Padure-Prahova).

Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu are aceeasi componenta si in prezent doar ca in denumirile producatorilor au aparut unele modificari: Agricola Bacau cu fabrica Salbac SA, Aldis Calarasi, The Family Butchers Romania, Salsi Sinaia, Scandia Food si Cris-Tim- Family Holding.

Povestea Salamului de Sibiu a inceput acum mai bine de 100 de ani, inca din 1895, iar la inceputul secolului XIX au adaptat reteta si procesul de producere pe care le-au transmis din generatie in generatie. Istoria arata, prin dovezi certe, ca productia a inceput concomitent in cel putin doua zone, in Medias si arealul Vaii Prahovei. Atunci cand popularitatea sa a crescut peste hotare, exportul se facea prin Vama Sibiu, pentru ca acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar. Stampila de export aplicata pe documente bifa 'Vama Sibiu', iar usor-usor, numeroasele comenzi, venite din partea colaboratorilor externi, aveau mentiunea 'Salam din Vama Sibiu'. La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului ca 'Salam de Sibiu'.