Romania se afla pe locul 31 din cele 42 de tari incluse in clasamentul european. Puterea medie de cumparare pe cap de locuitor in Europa in 2021 este de 15.055 euro. Cu toate acestea, venitul mediu net disponibil pe locuitor pentru fiecare dintre cele 42 de tari incluse in studiu variaza semnificativ: Liechtenstein, Elvetia si Luxemburg au cel mai mare venit mediu net disponibil, in timp ce Kosovo, Moldova si Ucraina inregistreaza cele mai scazute valori ale puterii medii de cumparare.

Astfel, liechtensteinienii au o suma medie disponibila pentru cheltuieli si economii de peste 34 de ori mai mare in comparatie cu ucrainenii. In total, europenii au la dispozitie aproximativ 10,2 trilioane de euro de cheltuit in 2021 pentru alimente, locuinte, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurari, vacante, mobilitate si achizitii de consumatori. Aceasta corespunde unei puteri medii de cumparare pe cap de locuitor de 15.055 euro.

Astfel puterea de cumparare pe cap de locuitor are o crestere nominala de 1,9% in 2021. Ca si in anul precedent, Liechtenstein ocupa din nou primul loc, cu o putere medie de cumparare pe cap de locuitor de 64.629 euro. Aceasta este de 4,3 ori mai mare decat media europeana. Elvetia si Luxemburg completeaza primele trei locuri in clasamentul puterii de cumparare, la fel ca si anul trecut. Elvetienii au la dispozitie 40.739 de euro pe cap de locuitor - de 2,7 ori media europeana - in timp ce luxemburghezii au o putere de cumparare pe cap de locuitor de 35.096 de euro, ceea ce inseamna de peste 2,3 ori media europeana.

In general, 16 dintre cele 42 de tari chestionate sunt peste media europeana. Acest lucru este in contrast cu 26 de tari a caror putere de cumparare pe cap de locuitor este sub medie – inclusiv Spania, care la 14.709 euro pe cap de locuitor este usor sub media europeana. Ucraina ocupa ultimul loc printre tarile incluse in studiu, cu cea mai mica putere de cumparare, ucrainienii au la dispozitie doar 1.892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezinta mai putin de 13% din media europeana.

"Dupa ce puterea de cumparare a stagnat anul trecut din cauza pandemiei de coronavirus, in acest an oamenii pot compensa cel putin partial cresterea inflatiei prin castiguri nominale ale puterii de cumparare. Aceasta inseamna ca, in 2021, locuitorii din Europa vor avea din nou mai multi bani disponibili pentru cheltuielile de consum, servicii, vacante si multe altele. Cu toate acestea, puterea de cumparare nu se dezvolta la fel in fiecare tara europeana: in timp ce Regatul Unit urca cu doua locuri in clasamentul puterii de cumparare, tot din cauza unei lire sterline mai puternice, Irlanda vecina aluneca in jos cu trei locuri in top. Si au existat unele schimbari si in interiorul tarilor - cum ar fi in Franta, unde decalajul in puterea de cumparare se mareste", a explicat Filip Vojtech, expert in domeniul solutiilor de geomarketing GfK.

La fel ca Franta si Polonia, Romania are un decalaj substantial intre bogati si saraci. Bucuresti, capitala, este lider in top 10. Anul acesta, bucurestenii au o putere medie de cumparare pe cap de locuitor cu aproape 86% peste media nationala, dar totusi cu 8% sub media europeana. Bucurestenii au puterea de cumparare de peste trei ori mai mare in comparatie cu locuitorii judetului cel mai putin bogat, Vaslui, unde venitul net disponibil reprezinta aproximativ 56% din media nationala si putin sub 28% din media europeana.

In 2021 au existat cateva schimbari in top zece: Sibiu si Brasov trec pe locurile cinci si sase, in timp ce Alba trece de Prahova si ajunge pe locul noua. Toate judetele din top 10 au o putere medie de cumparare pe cap de locuitor semnificativ peste media nationala. Constanta, pe locul 11, cu o putere de cumparare pe cap de locuitor la aproximativ acelasi nivel cu media nationala, in timp ce toate celelalte judete au o putere de cumparare sub medie.

Puterea de cumparare reprezinta venitul disponibil dupa deducerea impozitelor si contributiilor caritabile si incluzand orice beneficiu de stat primit. Studiul indica nivelurile de putere de cumparare per persoana, pe an, in euro si ca indice (index). Puterea de cumparare GfK se bazeaza pe venitul nominal disponibil al populatiei, ceea ce inseamna ca valorile nu sunt ajustate cu inflatia.

Calculele se efectueaza pe baza veniturilor si castigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum si a previziunilor economice furnizate de institutele economice. Puterea de cumparare a consumatorilor acopera cheltuielile legate de alimentatie, transport, utilitati, servicii, energie, pensii private si planuri de asigurare, precum si alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihna, mobilitatea si achizitiile consumatorilor.