Romania si Bulgaria sunt singurele tari din Uniunea Europeana care au pe teritoriul lor populatii de sturioni, motiv pentru care au si o responsabilitate mare pentru protectia lor, a declarat in cadrul unei conferinte internationale la Sofia, Jutta Jahrl, reprezentanta a organizatiei WWF-Austria.
Ea a subliniat ca autoritatile cele doua tari au luat o masura esentiala pentru salvarea acestor pesti, si anume prohibitia pescuitului.Jahrl se numara printre participantii la conferinta care reuneste marti si miercuri la Sofia responsabili cu protectia sturionilor si experti din tari precum Olanda, Romania, Bulgaria, Marea Britanie, Ungaria, Serbia si Turcia.

Expertul bulgar Liubomir Vasilev a subliniat ca aceste specii de pesti migratori, care au aparut acum nu mai putin de 200 de milioane de ani, sunt astazi in pericol de disparitie. Pescuitul excesiv si comertul ilegal, in special pentru caviar, reprezinta principala amenintare directa la adresa supravietuirii sturionilor din Dunare, a spus el.

Potrivit expertilor, nu pot fi neglijate nici alte amenintari, cum ar fi distrugerea habitatului si intreruperea rutelor de migratie. Sturionii din Dunare joaca un rol important ca indicatori ai starii de sanatate a ecosistemelor. Ei traiesc in cea mai mare parte a timpului in Marea Neagra, migrand in amonte pe Dunare si alte rauri mari pentru reproducere. Sturionii sunt specii longevive pot trai chiar si 100 de ani si masive pot ajunge pana la 6 metri lungime, cantarind chiar si 100 kg. Din cauza ciclului de viata lung si a maturizarii tarzii, populatiile au nevoie de multi ani pentru a se reface, ceea ce inseamna ca sturionii sunt extrem de vulnerabili la exploatare si la alte amenintari, cum ar fi poluarea si fragmentarea habitatului.

Din sase specii de sturioni care traiesc in zona, doua practic au disparut sau pot fi considerate disparute, a declarat Ivan Hristov, coordonator al programului de ape al WWF-Bulgaria. El a subliniat ca sturionii sunt simbolul Dunarii. Daca reusim sa salvam sturionii, inseamna ca am reusit sa salvam Dunarea, a afirmat el.

Intrebat de Agerpres daca sunt deja vizibile rezultate ca urmare a interdictiei introduse in Romania in anul 2006 pe termen de 10 ani si de Bulgaria in 2012 pe termen de patru ani, Hristov a spus ca intr-un termen asa de scurt ar fi greu sa se inregistreze o crestere a populatiei de sturioni. Maturitatea la acesti pesti vine tarziu, ciclul de reproducere este foarte lung si refacerea populatiei va necesita multi ani. Discutia daca si cu cat sa fie prelungita prohibitia pescuitului de sturioni si dupa 2015 abia incepe, iar parerea lui Hristov este ca e nevoie de cel putin inca o perioada de 10 ani de interdictie pentru a fi simtite efectele. El afirma ca populatia de sturioni a ajuns la un nivel atat de critic ca nu mai reprezinta o resursa importanta din punctul de vedere economic: chiar daca acum se va renunta la interdictie, nu vor mai fi multi pesti care sa fie prinsi.

Cristina Munteanu, coordonator proiecte ape dulci la WWF-Romania, afirma ca nu exista date stiintifice care sa arate cum evolueaza populatia de sturioni dupa prohibitie, dar situatia nu este vizibil mai buna. In opinia lui Munteanu, probabil va fi nevoie de prelungirea ei cu cativa ani si dupa 2015.

Hristov si Munteanu sunt de parere ca populatia acestor pesti ar putea fi afectata si de planurile Romaniei si Bulgariei de a construi hidrocentrale pe Dunare. Cei doi reprezentanti ai WWF au spus ca asemenea utilaje nu au cum sa nu aiba un impact negativ asupra acestor specii migratoare. Chiar daca viitoarele hidrocentrale ar fi dotate cu pasaje pentru sturioni, ramane problematica folosirea acestora de catre pesti. In prezent se discuta despre realizarea unor astfel de pasaje la Portile de Fier, care sa permita migrarea pestilor in amonte.