Principalele tendințe în consumul de pește și fructe de mare în 2025

Principalele tendințe în consumul de pește și fructe de mare în 2025


Cu 47% dintre consumatori care consideră costul un obstacol în calea consumului de pește și fructe de mare, un nou studiu realizat de Consiliul Norvegian al Fructelor de Mare (Norwegian Seafood Council - NSC) arată un interes crescut pentru speciile alternative de pește alb, oferind oportunități pentru specii precum polacul.

Conform studiului NSC, 47% din consumatori citează costul ca motiv pentru care nu consumă pește și fructe de mare în mod regulat. Dintre cei care consumă pește des, există o trecere notabilă către speciile alternative de pește alb, pe măsură ce iau în considerare prețul.

 

Pe măsură ce consumatorii continuă să resimtă inflația, cifrele recente confirmă faptul că a scăzut consumul de cod. Potrivit Kantar, în Marea Britanie, consumul de cod acasă a scăzut cu până la 18% în ultimii ani. Conform constatărilor Consumption Research Norway (SIFO), care au arătat că majorarea prețului la alimente a fost de două ori mai mare decât cea a altor bunuri în ultimii trei ani, scăderea notabilă a consumului de cod pare a fi o indicație a deciziilor financiare conștiente ale consumatorilor atunci când vine vorba de cumpărături de pește. Cu toate acestea, categoria peștelui alb ar putea fi încă o opțiune viabilă pentru consumatorii orientați spre preț. Specii alternative precum polacul oferă versatilitate în ceea ce privește prepararea și servirea, iar prețul său îl face o alegere viabilă pentru consumul zilnic.

 

Alimentele bogate în proteine, mai importante ca niciodată

 

În timp ce prețul devine din ce în ce mai relevant în deciziile de cumpărare ale consumatorilor de pește, cererea pentru alimente bogate în proteine este în continuă creștere, consumatorii din Generația Z fiind lideri în această privință.

 

Conform unui studiu McKinsey+, consumatorii din Generația Z sunt mai predispuși să cumpere alimente sănătoase, cu mai puține calorii, produse proaspete de înaltă calitate și alimente cu un conținut mai mare de proteine. Această dorință de a maximiza aportul de proteine deschide calea pentru polac și alte specii de pește pentru a satisface cererea din partea acestui segment mai tânăr de consumatori.

 

Comparativ cu alte specii de pește alb, cum ar fi codul și polacul de Alaska, polacul norvegian se mândrește cu un conținut de proteine ușor mai mare, precum și cu alți nutrienți importanți.

 

Odată cu creșterea prețului peștelui și necesitatea crescută de a explora specii alternative, polacul ar putea oferi o alternativă inteligentă pentru cei care caută proteine sănătoase. Aceste schimbări ale tiparelor de consum oferă oportunități pentru ca polacul să ajungă pe mai multe mese, pe măsură ce cumpărătorii caută opțiuni versatile la prețuri diferite.

 

Oportunități pentru polac

 

Această rudă a familiei codului se remarcă, de asemenea, ca o alegere sustenabilă datorită stocurilor sale sănătoase din Marea Barents, reflectate în cota sa de pescuit generoasă. Fiind în prezent cel mai pescuit pește alb în apele norvegiene, polacul este o alegere atentă pentru consumatorii de pește care doresc să-și reducă impactul asupra mediului.

 

Cu aproape 85% dintre consumatori care declară că au experimentat direct impactul perturbator al schimbărilor climatice și 46% care au dezvăluit că, drept urmare, cumpără mai multe produse sustenabile, este clar că atracția către alimentele provenite din surse sustenabile este aici pentru a rămâne.

 

Potrivit lui Bjørn-Erik Stabell, șeful departamentului de strategie și sustenabilitate la NSC: „Cunoașterea și sfaturile bazate pe cercetare sunt cruciale pentru un management sustenabil al fructelor de mare. Prin această abordare, industria norvegiană a fructelor de mare trebuie să asigure întotdeauna practici sustenabile. Alegerea polacului din stocuri de pește sănătoase este, așadar, o modalitate bună de a explora specii noi și sub-utilizate”.

 

Managementul pescuitului sustenabil

 

Pescuitul din Norvegia este gestionat conform „modelului norvegian”, o abordare bazată științific pentru managementul stocurilor de pește și fructe de mare. Acest model implică stabilirea unor cote bazate pe cercetări științifice riguroase și colaborarea cu diverse instituții și cu guvernul pentru a asigura protecția și sustenabilitatea stocurilor de pește.

 

Recomandările Institutului de Cercetări Marine (IMR) stau la baza cotelor finale stabilite de autoritățile norvegiene. Un sistem riguros de raportare și control al capturilor, atât în cantitate, cât și în mărime, asigură că autoritățile au controlul asupra peștelui care este pescuit și garantează că stocul este fie mai bun, fie în concordanță cu nivelurile recomandate.

 

Alegerea peștelui cu conștiință

 

Din punct de vedere istoric, capturile de polac au fost mai mici decât cotele stabilite, ceea ce a menținut stocul la un nivel constant ridicat. Acest lucru atrage consumatorii care caută specii alternative de pește alb, în încercarea de a alege un pește versatil la un preț bun, făcând în același timp alegeri sustenabile.

 

În timp ce consumatorii iau în considerare alternative, rigoarea și responsabilitatea modelului norvegian protejează cu diligență viitorul stocurilor de cod din Marea Barents. Această abordare atentă și sustenabilă a managementului pescuitului va asigura recuperarea codului și a eglefinului în timp, insuflând consumatorilor încrederea că atunci când aleg pește din Norvegia, aleg pește cu conștiință.

 

Schimbarea tiparelor de comportament

 

Trecerea la speciile alternative de pește este doar una dintre numeroasele teme explorate în cel mai recent raport anual de tendințe al NSC, „ Navigand in Lumea Megatrendurilor”, care analizează schimbările globale ce vor modela consumul de pește și fructe de mare pentru decenii, determinate de schimbările tehnologice, politice, economice, de mediu, demografice și sociale.

 

Analistul global al comportamentului consumatorilor la NSC, Lars Moksness, declară: „Schimbările în preferințele consumatorilor, fie din cauza economiei, a produselor disponibile sau a valorilor personale, modelează alegerile alimentare ale consumatorilor. Odată cu schimbarea obiceiurilor, vedem o oportunitate clară de a explora noi produse utilizând aceste specii mai puțin folosite. Polacul, ca exemplu, a fost un pește sub-utilizat în multe părți ale lumii. În același timp, este foarte apreciat atât pentru gust, cât și pentru versatilitate. Deoarece stocul de pește disponibil și reglementările ar putea împiedica capturarea unor specii, alternative precum polacul ar putea asigura consumatorii că vor primi în continuare pește de înaltă calitate, nutritiv, în anii următori”.

 

Schimbarea vine, și vine rapid

 

Anii recenți au fost marcați de volatilitate globală și de un sentiment de incertitudine - fapt confirmat de o potențială reconfigurare a acordurilor comerciale, pe măsură ce SUA își intensifică politica tarifară. În același timp, schimbarea se accelerează: știm că orașele se transformă, că ratele natalității în țările dezvoltate scad și că locuitorii din mediul urban caută tot mai mult soluții convenabile.

 

Resursele, impactate de climă, politică și tehnologie

 

Știm că resursele, inclusiv alimentele, vor fi afectate de teme precum schimbările climatice, care, la rândul lor, vor influența geopolitica și vor impulsiona reglementările. De asemenea, știm că revoluția inteligenței artificiale (AI) este deja aici, aducând cu ea atât riscuri, cât și oportunități cu adevărat extraordinare.

 

Pregătiți pentru viitor

 

Toate acestea reprezintă un mare volum de planificare – și aici intervine planificarea de scenarii. Se așteaptă multe de la industria de pește și fructe de mare astăzi, dar, cu instrumentele potrivite, aceste așteptări pot deveni perspective pentru viitor.

 

Volatilitate

 

Volatilitatea, amplificată de anticiparea războaielor comerciale și de schimbările rapide în teme cheie, înseamnă că industria de pește și fructe de mare trebuie să fie pregătită pentru diferite scenarii în fața megatendințelor convergente.

 

Această volatilitate poate duce la condiții de piață imprevizibile, făcând dificilă menținerea unor lanțuri de aprovizionare și a unor structuri de preț stabile, afectând în cele din urmă profitabilitatea și planificarea pe termen lung.

 

Planificarea de scenarii - planificarea pentru diferite scenarii și efectuarea unei analize aprofundate a riscurilor - ar putea fi o strategie importantă pentru a ajuta industria să se pregătească pentru instabilitate și schimbări rapide. Este, de asemenea, o modalitate excelentă de a explora strategic modul în care aceste megatendințe vă pot impacta, precum și oportunitățile pe care le prezintă.

 

Inovație

 

Mulți dintre acești factori importanți de schimbare - cum ar fi inovația tehnologică și AI, de exemplu - oferă oportunități uriașe pentru industrie, dar trebuie, de asemenea, gestionați cu grijă. Marketingul algoritmic este un exemplu elocvent.

 

Prin valorificarea noii tehnologii, a analizelor bazate pe inteligența artificială și a automatizării, industria de pește și fructe de mare poate optimiza managementul lanțului de aprovizionare, poate îmbunătăți practicile de sustenabilitate și poate crea experiențe personalizate pentru consumatori. Cu toate acestea, există mai multe provocări care trebuie depășite pentru a implementa cu succes noile tehnologii și AI.

 

Pentru industria de pește și fructe de mare, obținerea unui volum suficient de date de înaltă calitate pentru a antrena sistemele de inteligență artificială, astfel încât acestea să fie precise, s-ar putea dovedi o provocare. Variabilitatea condițiilor de mediu și complexitatea ecosistemelor marine vor necesita mult de la seturile de date și de la noua tehnologie.

 

În plus, costul noii tehnologii și expertiza necesară pentru a o utiliza ar putea fi un obstacol pentru unii. Ar putea exista, de asemenea, preocupări etice și de reglementare legate de integrarea tehnologiei AI, utilizarea acesteia pentru a gestiona resursele naturale, precum și gestionarea datelor sensibile.

 

Sustenabilitate

 

Sustenabilitatea este o altă temă cheie, legată atât de schimbările climatice, cât și, pentru mulți consumatori, de alegerile pentru un stil de viață mai sănătos. De asemenea, se leagă din ce în ce mai mult de tehnologie.

 

Cerințele consumatorilor cu privire la alternativele sustenabile vor pune industria la încercare atât în ceea ce privește practicile sustenabile, cât și în modul în care își comunică sustenabilitatea.

 

Va fi crucial să se implementeze instrumente care să ajute la trasabilitate, precum și să se comunice prin „storytelling” modul în care funcționează lanțul de aprovizionare – de la mare până la masă.

 

Studiul NSC arată o largă disponibilitate a consumatorilor de a plăti mai mult pentru pește și fructe de mare sustenabile. Acest lucru înseamnă că industria trebuie să fie transparentă și inovatoare în modul în care comunică faptul că peștele și fructele de mare sunt o alegere sustenabilă, dacă vrea să valorifice această disponibilitate.

 

Autenticitate și conexiuni sincere

 

Consumatorii de astăzi sunt mai avizați ca oricând și sunt dornici de autenticitate, în special într-o eră a manipulării digitale.

Pe măsură ce consumatorii caută tot mai mult transparență și autenticitate, industria va trebui să prioritizeze trasabilitatea și practicile etice, asigurându-se că produsele sale nu sunt doar sustenabile, ci și reprezentate în mod sincer.

 

Nu este suficient să practici doar sustenabilitatea, sau să cultivi relațiile cu consumatorii prin comunicare și marketing autentic – de acum înainte, industriile și afacerile vor trebui să le facă pe amândouă.

 

Brandurile care pot crea conexiuni sincere (rețelele de socializare continuă să fie un spațiu excelent pentru parteneriatele potrivite cu influenceri) pot cultiva o bază de clienți loială, educându-i pe consumatori cu privire la sustenabilitate în industria de pește și fructe de mare.

 

Ambasadorii de brand care sunt sinceri și de încredere pot face o mare diferență și pot influența deciziile de cumpărare și loialitatea față de brand.

 

Dezinformare și „greenwashing”

 

O astfel de implicare și educare sinceră contribuie, de asemenea, la abordarea problemelor persistente legate de dezinformare și „greenwashing”: teme importante pentru industria de pește și fructe de mare și aflate din ce în ce mai mult în atenția autorităților de reglementare.

 

Noile reglementări și legi vor îngreuna formularea de afirmații vagi și goale despre sustenabilitate și, la rândul lor, vor face mai ușor pentru consumator să navigheze între produse. Pentru industria de pește și fructe de mare, va fi mai important ca oricând să evidențieze modul în care practicile lor sunt în conformitate cu aceste reglementări și să valorifice acest aspect într-un mod eficient.

 

Explorarea „altor” specii

 

Multe preocupări ale consumatorilor - inflația, costul vieții, sustenabilitatea - prezintă, de asemenea, oportunități de a explora „alte” specii, mai puțin utilizate, și de a explora produse care reduc risipa.

 

Pentru a rămâne relevantă și a oferi produse de pește și fructe de mare pentru o gamă largă de consumatori, industria trebuie să se orienteze către specii care ar fi putut fi ignorate anterior. Această strategie ar putea contribui la menținerea stocurilor de pește, precum și la oferirea de alternative proteice care se potrivesc bugetului consumatorilor.

 

Costuri și echilibru

 

Costul este, de asemenea, un factor cheie în spatele creșterii continue a numărului de oameni care gătesc mai mult acasă. Studiul NSC a constatat că aceasta este o tactică de reducere a costurilor pe majoritatea piețelor studiate. Deși acest lucru afectează într-o anumită măsură comoditatea (care poate fi mai costisitoare), consumatorii caută în continuare mese ușoare și sănătoase pe care le pot prepara acasă.

 

Comunicarea modului în care peștele și fructele de mare pot fi preparate cu ușurință și cum se potrivesc unui stil de viață aglomerat ar putea fi esențială pentru a ajunge la acești consumatori. Concentrarea atât pe beneficiile pentru sănătate, cât și pe costuri, ar putea fi soluția pentru a evidenția versatilitatea și valoarea nutrițională a peștelui și a fructelor de mare.

 

Vedem intersecția acestor teme - și echilibrul priorităților și înțelegerii - în bucătăriile consumatorilor reali. Aceștia sunt oamenii care caută opțiunea sănătoasă, dar potrivită pentru copii, oamenii care cântăresc diferența de cost atunci când aleg un produs sustenabil (și încearcă să-și facă o idee mai clară despre ce înseamnă de fapt asta). Aceștia sunt oamenii care caută o experiență extraordinară cu peștele și fructele de mare.

 

Provocarea constă în a ajunge la toți acești consumatori diferiți, spunându-le povestea despre cum peștele și fructele de mare sunt alegerea potrivită, indiferent de situația lor. Privind înapoi la celelalte teme de inovație, sustenabilitate, cost și altele, se pare că echilibrarea acestor tendințe ne oferă indicii despre cum ar trebui făcut acest lucru.

 

A oferi consumatorilor informațiile de care au nevoie, a urma practici sustenabile și a oferi produse sănătoase este vital. Consumatorii ar trebui să poată lua decizii informate despre mâncarea pe care o consumă, asigurându-se că pot alege ceea ce este cel mai bun pentru ei.

 

Decodificarea tendințelor în consumul de pește și fructe de mare

 

Într-o lume care se mișcă incredibil de rapid, nu este întotdeauna o sarcină ușoară să discerni care tendințe vor avea un impact real asupra pieței de pește și fructe de mare și care sunt doar trecătoare.

 

Analizăm schimbările determinate de megatendințele cheie, cele care, prin influența lor, depășesc barierele obișnuite. Printre acestea se numără schimbările de mediu, progresele tehnologice, modificările economice și evoluțiile geopolitice – o temă deosebit de relevantă după un an în care conflictele și tensiunile au crescut, iar jumătate din populația lumii a participat la alegeri.

 

Cele șase megatendințe cheie

 

Cele șase forțe care modelează lumea noastră sunt: progresele tehnologice, schimbările demografice, schimbările de mediu, schimbările economice, evoluțiile geopolitice și evoluția socială.

Aceste megatendințe vor avea un impact profund asupra industriei peștelui și a vieții în general. Deși numărul tendințelor variază de la o sursă la alta, toate sunt de acord asupra esenței lor.

 

- Progrese tehnologice

- Schimbări demografice

- Schimbări de mediu

- Schimbări economice

- Evoluții geopolitice

- Evoluție socială

 

Alegerile consumatorilor

 

Deși uneori par a fi la mare distanță de modul în care o persoană cumpără și consumă o cină cu somon sau alege o opțiune de pește alb pe care o vor mânca și copiii, aceste teme sunt adesea mult mai interconectate cu alegerile consumatorilor decât își dau oamenii seama. Tehnologia le ghidează „deciziile” online, geopolitica alimentează inflația, iar politica de mediu afectează cotele de pescuit.

 

În ultimii ani, aceste rapoarte au subliniat cererea tot mai mare a consumatorilor pentru transparență în lanțurile de aprovizionare și pentru produse din surse sustenabile, reflectând o conștientizare mai largă a problemelor de mediu. Am explorat rolul esențial pe care l-a jucat tehnologia, cu inovații precum urmărirea prin coduri QR și etichetarea digitală, care îi ajută pe consumatori să ia decizii mai informate despre originea peștelui și fructelor de mare.

 

E-commerce, sănătate și comoditate

 

Creșterea comerțului electronic, în special în timpul pandemiei, a remodelat comportamentele de cumpărare, mulți orientându-se către platformele online pentru a-și satisface nevoile de pește și fructe de mare. Această trecere este, probabil, cea mai mare și mai durabilă schimbare a obiceiurilor de consum cauzată de COVID-19.

 

Mutarea online a deschis fluxul de date despre consumatori și, deși comercianții pot profita de acest lucru pentru a le oferi o experiență mai personalizată, există și o latură întunecată a acestei situații. O analizăm în acest an, avertizând asupra modului în care etica specialiștilor în marketing și ascensiunea inteligenței artificiale ar putea eroda încrederea consumatorilor.

 

În căutarea sănătății și a comodității

 

Conștientizarea importanței sănătății și comoditatea au fost, de asemenea, teme centrale, pe măsură ce consumatorii caută tot mai mult opțiuni de pește și fructe de mare nutritive și ușor de preparat. Anterior, am semnalat creșterea „snack-urilor” (consumul de gustări) și a meselor în porții mai mici, ca parte a unei tendințe mai ample către obiceiuri alimentare mai sănătoase și mai flexibile.

 

Aceste tendințe nu doar că transformă modul în care peștele și fructele de mare sunt comercializate și vândute, dar determină și schimbări la nivelul întregii industrii, către sustenabilitate, responsabilitate socială și progrese tehnologice pentru a satisface cerințele în evoluție ale piețelor globale.



Poti fi interesat si de