'Cu toate speciile de sturioni din Europa aflate in pragul extinctiei, raportul realizat de WWF-CEE semnaleaza amploarea alarmanta a capturilor ilegale a acestor specii de pesti, o reala amenintare la adresa supravietuirii ultimelor populatii de sturioni din Dunarea Inferioara. Raportul, ce prezinta date colectate din Bulgaria, Romania si Ucraina este unicul document ce examineaza problema regionala a populatiilor de sturioni care migreaza intre aceste tari', se mentioneaza intr-un comunicat al WWF.

Avand documentate 337 de cazuri de activitati ilegale ce au implicat sturionii inregistrate in perioada 2016-2022, studiul evidentiaza riscul la adresa celor patru specii de sturioni ramase in Dunarea Inferioara- trei dintre acestea fiind critic periclitate (morunul, pastruga, nisetrul), in timp ce pentru a patra specie, cega, statutul de conservare a fost modificat anul trecut la periclitat. Studiul include 130 de cazuri inregistrate in Bulgaria, 125 din Romania si 82 din Ucraina, ilegalitatile variind de la incalcarile reglementarilor privind prohibitia, confiscarea plaselor ilegale, precum si comertul ilegal cu sturioni si produse provenite de la sturioni.

'Aceste cifre alarmante arata ca braconajul si comertul ilegal cu sturioni continua in regiunea Dunarii Inferioare, subminand eforturile de salvare a acestei specii iconice de pesti - mai ales ca se stie ca multe dintre activitatile ilegale nu sunt depistate. Sturionii au inotat in Dunare milioane de ani, dar riscam sa-i pierdem daca nu reusim sa oprim capturile ilegale precum si comertul ilegal cu carne si caviar', a spus Beate Striebel, WWF Sturgeon Initiative Lead.

Ca dovada a severitatii situatiei, in perioada analizata, au fost detectate in total 955 de specimene de sturioni braconate - 3 in Bulgaria, 553 in Romania, 399 in Ucraina.

Acestea cifre reprezinta doar varful icebergului si arata impactul devastator al braconajului si al comertului ilegal asupra ultimelor populatii salbatice de sturioni. Vratsa din Bulgaria, judetul Tulcea din Romania si regiunea Odesa din Ucraina reprezinta principalele puncte fierbinti - fiind inregistrate peste 1/3 dintre cazurile raportate in fiecare tara, precizeaza reprezentantii WWF.

'Acest raport reprezinta un indemn la actiune atat in Romania cat si in alte tari vecine. Sunt necesare masuri urgente din partea tarilor si a organizatiilor de a creste eforturile pentru a lupta impotriva activitatilor ilegale la adresa sturionilor. WWF lucreaza cu agentii guvernamentale, parteneri si comunitati pentru a aborda braconajul si comertul ilegal, dar este clar ca este nevoie de mai mult', a declarat Cristina Munteanu, coordonator national - sturioni, WWF Romania.

Potrivit sursei citate, eforturile WWF de a stopa aceste activitati ilegale au inclus, de asemenea, dezvoltarea de abordari inovatoare pentru a sprijini autoritatile de control, multe dintre acestea neavand suficienta capacitate. In Romania, astfel de metode au inclus cu succes utilizarea de camere de supraveghere, cu ajutorul carora au fost depistate cel putin 15 activitati ilegale, precum si utilizarea dronelor pentru supravegherea zonelor izolate din Delta Dunarii.

In Bulgaria, WWF colaboreaza cu Politia de frontiera bulgara pentru utilizarea unui sonar subacvatic. Adaptarea inovatoare a acestei tehnologii ajuta in detectarea carmacelor, unelte traditionale, dar interzise, utilizate pentru prinderea sturionilor. Cu toate ca este destul de dificil ca acestea sa fie detectate, datorita amplasarii lor in apa, sonarul a facilitat descoperirea a 131 de carmace numai in 2022, marcand un progres semnificativ in ciuda dificultatii de extragere si confiscare.

Raportul subliniaza importanta unui efort continuu si imbunatatit. De asemenea, prezinta si potentialele probleme de coruptie, existand, in acest sens, un caz din Ucraina, ce a scos la lumina un sistem de mita intre pescari si autoritati.

'Datele centralizate de WWF in acest raport sunt de o importanta cruciala, ele reprezentand singura centralizare disponibila publicului a unor astfel de informatii in regiunea Dunarii Inferioare. Toate partile implicate, de la autoritatile de control, la specialisti care lucreaza in domeniul conservarii, publicul larg si cei ce consuma - in mod ilegal - caviar si carne de sturion salbatic, trebuie sa inteleaga ca astfel de actiuni (sau inactiuni) intr-o tara afecteaza grav intreaga populatie de sturioni', precizeaza comunicatul.

WWF Romania este una dintre cele mai importante organizatii specializata in conservarea mediului. De peste 15 ani, Fondul Mondial Pentru Natura - WWF Romania isi propune sa opreasca degradarea naturii si sa protejeze biodiversitatea. Astfel, WWF Romania participa activ la conservarea planetei, la restaurarea ecologica a mediului natural si construieste un viitor in care oamenii traiesc si se dezvolta in armonie cu natura. Misiunea WWF este implementata prin programe de policy si conservare a naturii, consolidarea capacitatii publice de a actiona in probleme de mediu si prin advocacy fata de companii pentru a reduce amprenta de carbon. Zonele de conservare prioritare ale organizatiei sunt: Maramures, Transilvania, Sud Vestul Carpatilor, Apuseni, Lunca si Delta Dunarii. WWF Romania face parte din WWF International, existent de peste 60 de ani, in peste 100 de tari, pe 6 continente.