“Pierderile din industria cresterii porcului, directe si indirecte, se apropie de un miliard de euro pana la aceasta ora, iar pierderile prin deficitul de balanta comerciala au depasit deja un miliard de euro. In ceea ce priveste despagubirile, daca pana in anul 2019 se dadeau de la Comisia Europeana, acum se acorda din bugetul de stat, astfel putem sa cuantificam pe viitor alte pierderi la bugetul de stat prin despagubirile care pot fi acordate catre Gospodariile Populatiei (GP) sau catre fermele mari de porci, care nu vor fi mici. Noi venim si intrebam: de ce se taraganeaza aceste acte normative cerute si rascerute de Comisia Europeana? In toamna mai avem un audit FVO (Food and Veterinary Office n.r.) pe implementarea recomandarilor celorlalte misiuni de audit VFO pentru combaterea pestei porcine africane (PPA), dar pana acum nimic nu s-a implementat, nicio recomandare, nici biosecuritatea si nici ordinul privind dimensionarea”, a spus Vladimir Manastireanu, la un eveniment organizat de APCPR.

El afirma ca, desi exista Ordinul 538 privind dimensionarea cresterii porcului in gospodaria populatiei, autoritatile sustin ca nu trebuie sa fie neaparat un numar maxim sau minim de porci permis pentru crestere in GP-uri.

“Noi suntem insistenti, chiar daca gresim. Ba da, trebuie sa fie un numar maxim in GP-uri, ca sunt cinci, ca sunt trei, ca este unul singur, din punctul meu de vedere ar trebui sa fie zero. Din punctul meu de vedere, medic veterinar, ar trebui sa nu se mai creasca porci in GP-uri, daca vrem sa devenim un stat european civilizat si din acest punct de vedere. Insa, pentru ca tinem la traditia romaneasca, ne dorim sa se pastreze aceasta traditie de crestere a porcului in GP, insa ne dorim sa se respecte cu strictete anumite reguli: biosecuritate, identificare, controlul circulatiei daca nu restrictionarea circulatiei, fara reproductie si fara comercializare. Cine vrea sa comercializeze, sa ii dea Dumnezeu sanatate sa o faca in cadrul legal si sa se fiscalizeze, sa isi construiasca microferme pe fonduri europene daca pot accesa si sa isi puna conditii minime de biosecuritate asa cum vor fi gandite si trecute, intr-un final, intr-un anumit ordin de biosecuritate si sa respecte toate regulile de bun simt pentru cresterea porcului”, a adaugat fostul presedinte al ANSVSA.

Manastireanu a precizat ca in ultima perioada in relatia cu autoritatile au fost inregistrate doua premiere. “O premiera a fost ca am reusit pentru prima data sa ne vedem cu un prim-ministru, noi APCPR, nu vorbesc de toate asociatiile la gramada, iar o alta premiera este ca atunci cand s-a discutat despre pesta porcina africana cu toata industria porcului din Romania, noi nu am fost invitati, iar asociatia are peste 120 de fermieri, care detin de la 1.000 de capete pana la 1,5 milioane marii jucatori din piata. Va mai spun si o a treia premiera: am facut “n” solicitari ministrului Agriculturii, Adrian Oros - medic veterinar - “n” fiind egal cu 4. Patru solicitari sa ne vedem cu industria porcului si cu alte industrii pe care noi le reprezentam de interes economic national, tot din zona asigurarii mancarii populatiei, iar raspunsul a fost zero. Nu am reusit sa ne vedem macar o data. Am reusit doar in grupurile de lucru, la gramada, care dupa cum bine stiti sunt mai mult niste intalniri de socializare”, a subliniat acesta.

Pe de alta parte, fostul sef al ANSVSA a precizat ca asociatia a colaborat foarte bine cu stafful tehnic al ANSVSA, ajungand impreuna la “concluzia unui act normativ de cresterea porcului in batatura”.

“Acesta a fost agreat si de noi, cu concesii facute si din partea noastra, asa cum este normal intr-o negociere, cu propuneri din partea noastra si asumate de autoritate, pentru ca sunt pertinente, sunt pe legislatie si sunt cerute de Comisia Europeana, dar ne aflam, dupa un an si jumatate de incercari disperate vizavi de acest ordin, sa discutam inca de varianta numarul cinci. (...) Cu riscul de a supara pe cei cu care noi colaboram, nu se intampla nimic din ratiuni politice. Sunt tarani care tin foarte mult la traditie, se hranesc si traiesc din cresterea porcului la ei in curte, dar sunt convins ca toata lumea stie, pe judete, care sunt samsarii si aici ma refer la autoritatile publice locale. Stiu care sunt samsarii care fac comert ilegal de animale, dar nu pot sa inteleg de ce nu se iau masuri. Nu s-a intamplat nimic cu samsarii care au imprastiat pesta porcina africana in 2018, de la Bihor pana la Caras Severin, in jur de 50.000 de capete (sacrificate n.r.), samsari prinsi, dovediti. Am sa va dau un exemplu ce au facut belgienii, cu tata si fiu prinsi ca au imprastiat pesta porcina africana: judecati, inchisi in decurs de o saptamana”, a explicat fostul sef al ANSVSA.

Reprezentantul APCPR a sustinut ca pesta porcina africana poate fi considerata Covidul animalelor si de aceea ar trebui impuse restrictii la fel cum au fost impuse oamenilor in cazul acestei pandemii.

“Pesta porcina africana este Covidul animalelor si am sa va spun de ce. Daca pentru Covid-19 sunt impuse restrictii pe stare de urgenta, ca sunt limitari pe starea de alerta, asa trebuie impuse restrictii de miscare a animalelor din GP-uri pe soselele Romaniei. Asa cum sunt impuse pentru oameni masuri de protectie cu masca, spalat pe maini, dezinfectat, asa trebuie sa impunem masuri de biosecuritate pentru GP -uri ca sa nu raspandeasca PPA in aglomerarile de porci, in speta in fermele mici, mijlocii pana la cele mari. Faptul ca trebuie sa se respecte o anumita regula de convietuire generala ca sa nu se imbolnaveasca oamenii de Covid, in acea masura trebuie respectate conditii convietuire intre GP-uri si crescatorii de animale ca sa se protejeze reciproc de pesta”, a aratat Vladimir Manastireanu.

Nu in ultimul rand, el sustine ca opinia publica considera ca impactul unei boli asupra animalelor este “mai de neglijat” decat impactul unei pandemii asupra omului, ceea ce este profund gresit, in conditiile in care daca esti bolnav si nu te alimentezi, suficient si sanatos, creste riscul de a te imbolnavi si mai tare sau chiar de a deceda.

“De aceea militam foarte mult si spunem ca trebuie, odata pentru totdeauna, puse reguli stricte in cresterea traditionala a porcului, cu care suntem de acord: Vrem sa ii sprijinim pe tarani, cu care vom fi intotdeauna intr-un dialog constructiv, daca se va dori, astfel incat sa nu ajungem la situatia in care Romania sa scada de la a asigura carne de porc, de la 30% acum, la 10%, poate sub 10%. Si militam pentru produsul romanesc. Produsul romanesc este doar produs in Romania pentru ca marea majoritate a carnii folosite in fabricile de procesare si obtinerea preparatelor din carne provine din comertul intracomunitar. Daca marii procesatori vor sa isi vanda produsele pe piata europeana trebuie obligatoriu sa ia carne de pe piata europeana, de la furnizori de carne de porc, care nu au restrictii impuse de PPA. Aducem in atentia opiniei publice si factorilor decideti aceleasi semnale de alarma: Haideti sa reglementam odata cresterea porcului in gospodariile populatiei”, a mai spus fostul sef al ANSVSA.