Gheorghe Nistor este administratorul celei mai mari acumulari de apa de lunca din Romania, lacul Dracsani, dar si al iazurilor din zona. El arata ca lipsa apei a facut ca pierderile societatii sale sa fie foarte mari.

"Anul acesta cred este cel mai secetos an din ultimii 20-30. Ne-a afectat foarte mult. Noi avem, in afara de acumularea Dracsani, iazul Blandesti, cu o suprafata de 50 de hectare. Desi in primavara il aveam plin cu apa, in momentul actual este complet uscat, este fara apa. Acolo am pierdut puietul de o vara. In aval de iazul Blandesti, avem iazul Sulitoaia, cu o suprafata de 55 de hectare. In acel iaz gradul de umplere este de circa 20%. Efectiv nu mai este apa, puietul este aglomerat. Daca nu vom avea o iarna umeda, este posibil sa pierdem tot ce e acolo. Pe paraul Burla (n.r.- care se varsa in Dracsani), din august 2021 nu a mai venit un litru de apa", a afirmat Nistor.

Omul de afaceri sustine ca pierderile sunt invers proportionale cu nivelul apei in acumulari. Cu cat cantitatea de apa a scazut, cu atat pierderile au crescut.

"Productia de apa se calculeaza la volumul de apa, nu la suprafata. Cum iazul Dracsani are o adancime medie de 1,10 metri, o scadere de 20 de centimetri inseamna ca in loc sa avem 5,5 metri cubi, ramanem cu 3,6 - 4 milioane. Productia de peste a scazut cu cel putin 20%", a adaugat Gheorghe Nistor.

Seceta a fost dublata de lipsa masurilor de sprijin din partea statului pentru sectorul piscicol.

"Probleme sunt in lant. Nu este apa, pasarile isi fac de cap, nu produci. La toate astea sa adauga ca noi, cei din acvacultura, suntem oaia neagra a sectorului agricol. Nu beneficiem de nicio subventie. Inclusiv motorina o platim cu taxa de drum", a mai declarat administratorul iazului Dracsani.

El precizeaza ca lipsa de implicare a autoritatilor in sustinerea financiara a pisciculturii face ca acest domeniu sa fie necompetitiv in raport cu piata europeana.