Acvacultura are prevazute mai bine de jumatate din fondurile europene alocate prin Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM) 2014 - 2020, iar dezvoltarea speciilor marine de interes economic reprezinta una dintre prioritati, a declarat, luni, presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Nicolae Dimulescu.

Avem fonduri importate pentru sectorul de pescuit si acvacultura in perioada urmatoare, in total circa 209 de milioane de euro inclusiv cu contributia noastra, din care jumatate sunt pentru acvacultura. Dorim sa dezvoltam acvacultura marina deoarece avem o singura unitate de mica dimensiune, o ferma pilot care produce midii la Agigea si una care produce calcan, la Corbu, facuta cu fonduri europene. Cu toate acestea, avem posibilitati sa cream mai multe ferme, inclusiv la uscat, folosind apa marina pentru speciile de interes economic cum este calcanul, care este specia cea mai importanta si valoroasa din punct de vedere economic, a spus Dimulescu.

Acesta a precizat ca este important ca managementul de pescuit la Marea Neagra sa tina cont de protejarea zonelor de reproducere si cresterea puietului de calcan si sturion.

In 2016, Romania si-a pastrat cota la calcan la 43,2 tone, desi Comisia Europeana a venit cu o propunere de amendare sau de introducere de noi cote in baza unui raport intocmit de un comitet stiintific. Pentru acest an, cercetatorii au aratat ca situatia este destul de grava la stocurile de calcan si rechin - cainele de mare, iar din acest punct de vedere CE a propus initial aplicarea unei cote zero cel putin pentru calcan.

In fiecare an, in luna decembrie, CE adopta un regulament privind cotele de pescuit la Marea Neagra, in prezent fiind cuprinse doar doua specii in cota - sprotul si calcanul. Pentru prima specie, Romania are o cota de 3.440 de tone, dar nu e considerata de interes economic, iar la calcan a ramas neschimbata de cativa ani la 43,2 tone.

Romania dispune prin noul POPAM 2014 - 2020 de fonduri europene in valoare de 168,4 milioane de euro, in timp ce vechea perioada de programare a avut un buget de 261,5 milioane de euro.

Potrivit datelor statistice ale MADR, in Romania se consuma intre 4 si 4,5 kilograme de peste pe an, adica de cinci ori mai putin decat media inregistrata in tarile Uniunii Europene, iar importurile de peste reprezinta peste 80% din consum.

In Uniunea Europeana, consumul mediu anual de peste este 20 de kilograme pe locuitor, dar si aici sunt variatii foarte mari, in functie de traditie. In Ungaria consumul este de 2-3 kilograme pe locuitor si pe an, in timp ce in Portugalia sau Spania ajunge si la 50 - 60 de kilograme. La nivel mondial, cei mai mari consumatori de peste sunt japonezii, cu peste 90 de kilograme pe locuitor si pe an.

Valoarea de vanzare a capturilor din Marea Neagra, 629 milioane de dolari

Valoarea de vanzare a capturilor din Marea Neagra se ridica la 629 de milioane de dolari, insa impactul economic poate sa fie si de 2,6 ori mai mare decat valoarea raportata, sustine Miguel Bernal, reprezentantul Comisiei Generale pentru Pescuit in Marea Mediterana a Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (GFCM FAO).

Pescuitul este o activitate economica importanta in Marea Neagra, in conditiile in care valoarea de vanzare a capturilor raportate din Marea Neagra se ridica la 629 de milioane de dolari. Aceasta este o valoare importanta, desi impactul economic poate sa fie si de 2,6 ori mai mare decat valoarea raportata.

Cu toate acestea, pretul capturilor este destul de mic in aceasta zona, lucru care se datoreaza capturilor de pesti mici, pelagici, dar si faptului ca o mare parte din aceste capturi nu sunt destinate consumului uman, a precizat, luni, Bernal, la conferinta GFCM organizata la Bucuresti.
Dintre statele riverane Marii Negre, Turcia ocupa cel mai important loc, cu cea mai mare cota de descarcari, respectiv 76,7%, in timp ce Romania se afla la coada clasamentului, cu sub 1%.

Reprezentantul GFCM a subliniat ca, incepand din anul 2013, a fost demarat un plan de management pentru zona Marii Negre, astfel incat pescuitul sa aiba un impact cat mai mic asupra ecosistemului, oferind masuri si informatii, in special pe uneltele de pescuit la calcan, o specie cu stocurile supraexploatate in Marea Neagra.
In viitor, GFCM s-a angajat in lansarea unei strategii pentru pescuitul sustenabil in Marea Neagra. Este un proiect ambitios pentru gestionarea corecta a resurselor. Aceasta strategie are cinci directii: gestionarea sustenabila a pescuitului si stoparea tendintei in declin a stocurilor de peste, sustinerea comunitatilor costiere, stoparea pescuitului ilegal, minimizarea interactiunilor nedorite intre pescuit si ecosistemele marine, imbunatatirea capacitatilor statelor riverane in furnizarea sfaturilor stiintifice, a spus acesta.

Comisia Generala pentru Pescuit in Marea Mediterana a Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (GFCM FAO), impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), organizeaza, luni si marti, la Bucuresti, Conferinta la Nivel Inalt privind Cooperarea Consolidata pentru Pescuit si Acvacultura la Marea Neagra. Conferinta reuneste reprezentanti din statele riverane la Marea Neagra, statele membre si reprezentanti ai Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN), ai Comisiei Europene, GFCM, FAO si Eurofish.Save