"Desfasurarea activitatii de pescuit comercial depinde de conditiile meteorologice. Astfel, zilele de pescuit comercial se reduc ca urmare a furtunilor, a vanturilor care genereaza valuri mari, a ploilor, a gerului si instalarii podului de gheata. Totodata, se instituie in fiecare an o perioada de prohibitie generala a pescuitului pentru protectia reproducerii si cresterii puietului cu scopul refacerii resurselor piscicole, care dureaza 60 de zile. Din considerentele mai sus prezentate, minim 3 (trei) luni pe an ( 25% din an) pescarii nu au nici o sursa de venituri. Ca urmare, pentru stabilizarea fortei de munca in zonele defavorizate economic, cum este si Delta Dunarii, si mai ales pentru incurajarea tinerilor sa desfasoare activitati de pescuit comercial, masura acordarii de subventii pentru pescarii comerciali la nivelul salariului minim pe economie pentru trei luni pe an, din care doua luni sunt corespunzatoare perioadei de prohibitie, respectiv o luna pentru ianuarie, este necesara si oportuna", se arata in proiect.

Costurile estimate pentru aplicarea unui astfel de program se ridica la circa 5,5 milioane de euro/an si vor fi alocate din bugetul MADR si cel al Ministerului Muncii si Justitiei Sociale.

De asemenea, in cadrul acelasi program dedicat sectorul pescaresc, se prevede promovarea unui program intitulat "Tanarul pescar" care consta in sprijinul pescarilor cu varsta pana la 40 ani.

"Instituirea unui program «Tanarul pescar» are rolul de de a sprijini tinerii pentru: achizitionarea unei ambarcatiuni noi, achizitionarea unui motor nou cu eficienta ridicata si nepoluator/poluare redusa; achizitionarea de unelte de pescuit selective; formare si atestare profesionala. Prin acest program se asigura atragerea tinerilor catre activitatile de pescuit comercial si realizarea de valoare adaugata la pestele capturat, plus valoare care ramane in zona pescareasca si intregeste veniturile pescarilor", se mentioneaza in document.

MADR a estimat ca sprijinul financiar pentru programul "Tanarul pescar" se ridica la o suma similara de 5,5 milioane de euro pe an.

O alta masura de sprijin in acest sector vizeaza darea in folosinta gratuita a terenurilor necesare pentru realizarea de adaposturi pescaresti si standardizarea adaposturilor pescaresti.

Reprezentantii MADR sustin ca este oportuna standardizarea a doua tipuri de adaposturi, unul pentru interiorul Deltei, si un altul pentru regiunea costiera, pentru a inlatura posibilitatea existentei a mai multor tipuri de adaposturi si pentru a realiza o imagine uniforma si relationata cu teritoriul la care se raporteaza. Masura este valabila si in cazul terenurilor aflate in regim silvic. Costuri estimate numai pentru adaposturile tip container sunt de circa 500.000 euro.

In ceea ce priveste decolmatarea canalelor, garlelor si asigurarea alimentarii cu apa curata a lacurilor, baltilor si ghiolurilor, documentul MADR arata ca acest lucru s-ar putea face in circa 5 ani, iar costurile estimate pentru decolmatare sunt de 500 de milioane de euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea acvaculturii sunt avute in vedere instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in acvacultura, acordarea de plati directe, cresterea productiei de peste de consum livrat pe piata si sprijin financiar pentru folosirea energiei neconventionale.

In 2018, productia estimata a Romaniei din acvacultura si pescuit a fost de circa 22.064,3 tone din care: 10.884,6 tone din acvacultura, circa 3.434,7 tone din pescuit comercial in ape interioare, iar din pescuit la Marea Neagra, aproximativ 7.744,9 tone.

Productia din acvacultura la nivelul anului 2018 a fost de 10.884,625 tone.

Potrivit MADR, in ceea ce priveste ponderea speciilor de cultura in cadrul productiei raportate, crapul reprezinta principala specie (3.509,5 tone), alaturi de complexul speciilor asiatice, 2.164 tone novac si 1.554,9 tone sanger. Aceste specii, crescute, in mare majoritate la nivelul tarii, in policultura, reprezinta peste 65 % din productia totala, obtinuta la nivelul anului 2018. Acestea sunt urmate de productia de pastrav, ce include pastravul curcubeu si pastravul fantanel, cu 2.465,7 tone si productia de caras, de 698,1 tone.

Capturile de peste inregistrate din pescuit comercial in anul 2018 au fost de circa 11.179,7 tone peste din care 3.434,7 tone reprezinta capturile inregistrate in apele interioare, iar 7.744,9 tone din capturile inregistrate in Marea Neagra.

Capturile de peste inregistrate din pescuit comercial in apele interioare in anul 2018 au fost de 3.434,7 tone, cantitatile cele mai mari fiind inregistrate in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (87,5%). Analiza capturilor pe specii in apele interioare arata ca in anul 2018, ponderea principalelor specii capturate a fost: caras (46,83%), platica (11,27%), babusca (7,24%), stiuca (6,43%), scrumbie (5,2%), somn (4,37%), crap (4,02%) si ciprinide asiatice (3,28%).

In Romania, la nivelul anului 2018 au activat 2002 pescari si au fost emise 772 licente pentru pescuitul comercial.

In ceea ce priveste captura de peste inregistrata din pescuit comercial la Marea Neagra, aceasta a depasit anul trecut 7.744,9 tone. Ponderea principalelor specii capturate a fost: rapana (94,65%), midii (9,97%), calcan (0,74%), hamsie (0,40%), stavrid (0,38%) si sprot (0,41%).