Presedintele PPR, George Ionescu, a declarat, pentru AGERPRES, ca ghidurile de finantare supuse dezbaterii publice pe site-ul ampeste.ro pana la finalul lunii trecute sunt greu de aplicat si vor genera interpretari, ceea ce va creste reticenta acvacultorilor in accesarea fondurilor europene, dupa ce alte doua masuri din Programul Operational pentru Pescuit si Acvacultura (POPAM) 2014-2020 au afectat activitatea din piscicultura.

'Avem o perioada de referinta de trei ani pentru calculul pretului furajelor, ceea ce e bine. Dar, in acelasi timp, se cere un calcul de profitabilitate pe niste perioade care nu corespund perioadelor contabile si unui ciclu de productie. Pestele pe care l-ai hranit cu furaje scumpe dupa izbucnirea razboiului iese pe piata abia dupa un an jumatate sau doi. Fara aceasta perioada nu ai ciclu de productie. De asta si cei de la DG Mare au cerut sa se dea bani cu celeritate pe scheme simplificate. La noi se fac niste scheme foarte laborioase care de fiecare data vor duce la interpretari, pentru ca nu poti calcula profitabilitatea cum isi imagineaza cei de la Autoritatea de Management a POPAM', a afirmat George Ionescu.

El a mai spus ca schema simplificata aplicata in Bulgaria si Polonia le permite acvacultorilor sa obtina un procent din cifra de afaceri, iar cea aplicata in Ungaria prevede alocarea unei sume forfetare pe hectar.

'Autoritatea de Management a POPAM se incarca cu munca si efort suplimentar mult peste capacitatea institutionala. E un efort gresit pe toate planurile. Faci un ghid stufos, iar cand faci analiza, noi, fermierii, trebuie sa venim cu foarte multe documente ca sa ne sustinem cerintele, dansii trebuia sa ia la mana toata aceasta documentatie. E foarte laborios din partea dansilor sa faca analiza, e foarte greu si pentru noi sa prezentam toate actele', a mentionat presedintele PPR.

In opinia conducerii PPR, foarte putini piscicultori vor accesa platile compensatorii.

La randul sau, presedintele FOPPDD, Dan Verbina, a declarat ca ghidul include foarte multe conditionalitati pe care pescarii din Delta nu le pot indeplini, in comparatie cu situatia pescarilor de la Marea Neagra.

'Cred ca aplicarea lui va crea multe probleme, deoarece sunt multe cerinte care nu pot fi indeplinite de pescari, de la motivarea opririi pescuitului pana la zilele de oprire a pescuitului, netinandu-se seama de ce se intampla in Ucraina, de ce e pe Dunare, ghidul fiind in asa fel incat pot sa beneficieze altii, in afara de pescarii direct afectati. Vorbesc de pescarii de la mare care pot demonstra ca nu au iesit la pescuit fata de ce se intampla la noi', a afirmat Dan Verbina.

Presedintele FOPPDD a mentionat ca pescarii nu pot prezenta un document justificativ legat de suspendarea activitatii emis de administratorul resursei, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD).

'Nu exista un document justificativ al ARBDD care sa interzica pescuitul. Este un singur aviz catre navigatori al Capitaniei care a oprit pescuitul in momentul in care a inceput razboiul. De atunci, activitatea de pescuit nu se poate desfasura. Documente nu exista, oamenii nu-si pot castiga veniturile, asa ca degeaba avem ghidurile ca ne putem uita la ele', a mai spus presedintele FOPPDD.

PPR si ROMFish reprezinta aproximativ 55% din acvacultorii din Romania. FOPPDD numara circa 600 de pescari din Delta Dunarii.

Potrivit PPR, zeci de ferme piscicole din Romania care au accesat fonduri nerambursabile in perioada de programare 2014-2020 au primit procese verbale de recuperare a unei sume totale de circa 38 de milioane de euro, dupa ce Comisia Europeana si Autoritatea de Management a POPAM a modificat ghidul de finantare pe o masura care viza dezvoltarea investitiilor in acvacultura.

Conform FOPPDD, pescarii de la Marea Neagra care au primit compensatii pentru sistarea activitatii in perioada pandemiei trebuie, de asemenea, sa returneze banii primiti din fondurile europene.