Acest studiu, realizat in comun cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) si organizatia caritabila WRAP, mai arata ca risipa de alimente este aproximativ similara in randul tarilor bogate si a celor sarace.

"O perioada indelungata de timp se presupunea ca risipa de alimente la nivelul gospodariilor este o problema importanta doar in tarile dezvoltate. Odata cu publicarea raportului Food Waste Index vedem ca lucrurile nu sunt atat de clare", sustine Marcus Gover, directorul organizatiei caritabile WRAP care lucreaza cu guvernele pentru a reduce risipa de alimente.

Raportul estimeaza ca 931 milioane de tone de alimente au fost risipite in 2019, echivalentul a 23 milioane de camioane de cate 40 de tone fiecare, care puse cap la cap ar fi inconjurat globul de sapte ori.

Studiul arata ca gospodariile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmeaza restaurantele si alti furnizori de alimente cu 5% si magazinele alimentare cu 2%. Per capita, la nivel global 121 de kilograme de alimente sunt risipite in fiecare an la nivelul consumatorilor, dintre care 74 de kilograme numai in cazul gospodariilor.

In 2011, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) a estimat si ea ca o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt pierdute sau risipite in fiecare an. FAO a calculat un Food Loss Index cae arata ca aproximativ 14% din alimentele lumii sunt pierdute in faza de dupa recoltare si pana ajung in faza de distributie.

Intre 8% si 10% din emisiile globale de gaze cu efect de sera au legatura cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate), o cantitate similara cu transportul rutier. Paduri sunt defrisate, combustibil este ars si ambalaje sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate.

In paralel, alimentele care se altereaza in gropile de gunoi elibereaza mai multe gaze cu efect de sera in atmosfera.

Directorul UNEP, Inger Andersen a apreciat ca o reducere a risipei alimentare ar duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si ar insemna de asemenea ca mai multa hrana este disponibila, ceea ce ar reduce foametea la nivel mondial si ar permite economisirea unor bani. Andersen a facut un apel catre guverne, companii si oamenii din intreaga lume sa isi aduca contributia la reducerea risipei alimentare

.