OCDE-FAO: Perspectivele industriei globale a cărnii 2025-2034

Scris de Dorinel Niculae

Vineri, 26 Decembrie 2025

---

Cererea și evoluția consumului: O dublă viteză

 

Consumul global de mărfuri agricole este proiectat să crească cu 13% până în 2034, cu o creștere aproape integrală în țările cu venituri mici și medii. Această tendință este alimentată de o combinație de creștere demografică și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru industria cărnii, acest lucru se traduce printr-o creștere a aportului caloric din produse de origine animală.

 

— - Piețele emergente: În țările cu venituri medii-inferioare, se anticipează o creștere notabilă, de 25%, a consumului de alimente bogate în nutrienți, contribuind la o îmbunătățire a dietei. Totuși, raportul avertizează că, în ciuda progreselor, inegalitățile persistă, în special în țările cu venituri mici, unde accesul la proteine accesibile rămâne o provocare majoră.

— - Piețele mature: În țările cu venituri ridicate (care dețin 35% din consumul global), consumul de carne pe cap de locuitor stagnează sau chiar scade. Consumatorii sunt tot mai atenți la bunăstarea animalelor, la impactul asupra mediului și la aspectele de sănătate. Acest lucru se manifestă printr-o preferință crescândă pentru carnea de pasăre în detrimentul cărnii roșii.

 

Producție și sustenabilitate: Echilibrul fragil

 

Pentru a susține cererea în creștere, producția globală de carne este proiectată să se extindă cu 13%, ajungând la un volum estimat de 406 milioane de tone până în 2034. Peste jumătate din această creștere va veni din Asia și America Latină.

 

— - Puiul domină: Carnea de pasăre va rămâne lider incontestabil, reprezentând 62% din producția suplimentară. Acest lucru se datorează ciclurilor scurte de producție, eficienței sporite a conversiei furajelor și costurilor de producție mai mici.

— - Provocarea emisiilor: O creștere a producției de carne ridică inevitabil preocupări legate de mediu. Se estimează o creștere a emisiilor directe de gaze cu efect de seră (GES) din agricultură cu 6% până în 2034. Cu toate acestea, raportul subliniază că avansurile tehnologice și îmbunătățirile de productivitate, cum ar fi gestionarea mai bună a efectivelor și greutăți mai mari la sacrificare, vor atenua această creștere, reducând intensitatea carbonului pe unitatea de carne produsă.

 

Un alt aspect critic este cel al biosecurității. Focarele de boli la animale, precum gripa aviară și pesta porcină africană, continuă să reprezinte o amenințare majoră, perturbând lanțurile de aprovizionare și subliniind necesitatea unei colaborări sporite în domeniu.

 

Comerțul și prețurile: O piață în redefinire

 

Dinamica comerțului global cu carne se va schimba, în special din cauza politicii Chinei de a-și reduce dependența de importuri. Se estimează că ponderea Chinei în importurile globale de carne va scădea de la 20% la 16%, ceea ce va încetini semnificativ ritmul de creștere al comerțului global.

 

— - Rolul exportatorilor: Brazilia, UE și Statele Unite vor rămâne principalii exportatori, deținând peste jumătate din totalul global. Cu toate acestea, se anticipează un declin al ponderii UE, din cauza costurilor mai mari legate de reglementările de mediu.

— - Fluctuațiile de preț: Pe termen scurt, prețurile cărnii roși (vită, oaie) vor crește, pe măsură ce efectivele se refac. În schimb, prețurile cărnii de pasăre se vor relaxa, datorită producției în creștere și a cererii de import mai scăzute din China. Pe termen mediu, prețurile reale ale cărnii sunt proiectate să scadă, influențate de costurile reduse ale furajelor și de îmbunătățirile continue ale productivității.

 

Tendințe actuale și proiecții pentru piața cărnii

 

Analiza OCDE-FAO detaliază evoluția recentă și viitoare a principalelor segmente ale pieței cărnii, oferind o perspectivă clară asupra direcției sectorului.

 

Expansiunea recentă (2024): Rolul major al Braziliei

 

În 2024, producția globală de carne a crescut cu 1,3%, ajungând la 365 de milioane de tone. Această creștere a fost propulsată în principal de carnea de pasăre și de cea de vită. Țări precum Australia, Brazilia, Uniunea Europeană și Statele Unite au înregistrat o expansiune semnificativă. Dintre acestea, Brazilia a avut cea mai notabilă creștere, susținută de o cerere globală puternică, un curs de schimb valutar favorabil și costuri mai mici ale furajelor.

 

În ceea ce privește exporturile globale de carne, acestea s-au redresat în 2024, crescând cu 2% la 40,2 milioane de tone. Această revenire a fost alimentată de cererea crescută din Statele Unite și Orientul Apropiat. Brazilia a atins un nou record la exporturile de carne de vită, în timp ce exporturile australiene au beneficiat de prețuri competitive. În contrast, China și-a redus importurile, o tendință care va continua și în următorii ani.

 

Proiecții de consum 2025-2034: Dominanța cărnii de pasăre

 

Raportul OCDE-FAO proiectează o creștere a consumului global de carne de pasăre cu aproximativ 21% până în 2034, urmată de carnea de oaie (16%), carne de vită (13%) și carne de porc (5%).

 

— - Creșterea pe piețele emergente: Datorită creșterii rapide a populației și a veniturilor, 45% din creșterea globală a consumului va avea loc în țările cu venituri medii-superioare. Creșterea cea mai semnificativă este așteptată în țări precum Brazilia, Indonezia, Filipine, Statele Unite și Vietnam, precum și în Africa, unde consumul de carne va crește cu 33%.

— - Stagnarea pe piețele mature: În țările cu venituri ridicate, consumul total de carne pe cap de locuitor va crește cu doar 3%, atingând 29,3 kg per capita anual. Consumatorii din aceste regiuni își schimbă preferințele, orientându-se către carnea de pasăre, percepută ca fiind mai sănătoasă și cu un impact de mediu mai mic decât carnea roșie. În Canada și UE, raportul anticipează o stagnare a consumului total de carne pe cap de locuitor.

 

Carnea de pasăre va ajunge la 173 de milioane de tone până în 2034, reprezentând 62% din carnea suplimentară consumată global. Această dominație se datorează costului redus și profilului nutrițional superior. Până în 2034, carnea de pasăre va furniza 45% din totalul proteinelor din carne.

 

Carnea de porc: Consumul va crește în majoritatea regiunilor, cu excepția Chinei, UE și Japoniei, unde preocupările legate de sănătate și mediu influențează dietele. La nivel global, consumul de carne de porc per capita este proiectat să scadă ușor.

 

Carnea de vită: Consumul va rămâne relativ stabil la nivel global. Majoritatea regiunilor își vor reduce aportul, cu excepția Orientului Mijlociu și a Asiei, unde o clasă de mijloc în creștere va determina o cerere mai mare. În Europa și America de Nord, creșterea prețurilor și preocupările de mediu vor duce la o scădere a consumului per capita.

 

Carnea de oaie: Deși reprezintă o parte mică a pieței, va rămâne o sursă esențială de proteine în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Consumul de oaie tinde să fie o alegere tradițională, deși este adesea mai scumpă decât carnea de vită sau de pasăre.

Proiecții de producție

 

2025-2034: Asia și America Latină, motoarele creșterii globale

 

Producția mondială de carne este proiectată să crească cu 13%, sau 46 de milioane de tone, până în 2034, atingând un volum estimat de 406 milioane de tone. Peste jumătate din această expansiune (55%) va avea loc în Asia, condusă de o creștere de 15 milioane de tone a producției de carne de pasăre. Redresarea Chinei după pesta porcină africană (PPA) va contribui cu aproape 10% la creșterea globală, urmată de contribuții semnificative din partea Indiei (8%), a Statelor Unite (8%) și a Vietnamului (7%).

America Latină se așteaptă să își consolideze constant ponderea în producția globală, susținută de avantajele competitive în ceea ce privește terenurile, furajele și genetica animală. În contrast, deși Africa deține ponderi semnificative în anumite sectoare (22% din producția de carne de oaie și 10% din cea de vită), se confruntă cu provocări structurale precum creșterea economică scăzută și infrastructura deficitară. Cu toate acestea, producția, în special cea de carne de pasăre, va crește treptat.

Tendințe în producția pe sectoare de carne:

 

— - Carnea de pasăre: Va reprezenta 62% din carnea suplimentară produsă în următorul deceniu, extinzându-și dominanța. Avantajele sale competitive includ ciclurile scurte de producție, eficiența ridicată a conversiei furajelor și capacitatea de a fi crescută în apropierea piețelor urbanizate. Totuși, sectorul se confruntă cu riscuri legate de bolile precum gripa aviară (HPAI), care necesită investiții crescute în biosecuritate.

— - Carnea de porc: Redresarea după PPA în țările asiatice va

contribui la o creștere de 13% a producției suplimentare la nivel global până în 2034. Această creștere va fi stimulată de

conversia fermelor de la scară mică la întreprinderi comerciale de mari dimensiuni, cu standarde de biosecuritate mai ridicate.

— - Carnea de vită: Producția globală va atinge 84 de milioane de tone până în 2034, datorită greutăților mai mari ale carcaselor, îmbunătățirilor genetice și gestionării mai bune a efectivelor. Principalii contribuitori la creștere sunt

China (pentru consumul intern)

și India (datorită investițiilor în

infrastructura de procesare și cererii de carne de bivol pe piața internațională).

— - Carnea de oaie: Producția globală va crește cu 15%, ajungând la 19 milioane de tone, datorită refacerii efectivelor și ratelor mai mari de fătare. China va contribui cu 17% la această creștere. În Uniunea Europeană, producția este proiectată să

scadă, afectată de boli și de rentabilitatea scăzută.

 

Productivitatea, cheia sustenabilității

 

Sectorul cărnii se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza costurilor ridicate, a reglementărilor de mediu și a bolilor. Ca răspuns, se pune un accent tot mai mare pe creșterea productivității prin tehnici de reproducere îmbunătățite și o mai bună gestionare a efectivelor. Aceste îmbunătățiri sunt vitale nu doar pentru gestionarea costurilor, ci și pentru a spori sustenabilitatea.

 

Câștigurile de productivitate ajută la limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de sera, permițând obținerea aceluiași nivel de producție cu un număr mai mic de animale. De exemplu, în țările cu venituri medii-superioare, creșterea greutății carcasei de vită este proiectată să reprezinte 24% din producția suplimentară.

 

O altă cale importantă pentru sustenabilitate este reducerea pierderilor și a risipei de alimente. Se estimează că aproximativ 13,5% din carne se pierde în etapa de procesare, iar alte 12,2% se risipesc la nivelul de distribuție și consumator. Îmbunătățirea lanțului frigorific și educarea consumatorilor ar putea reduce cererea necesară și, implicit, povara asupra mediului.

 

Dinamica comerțului global: Redefinirea rolurilor

 

Comerțul global cu carne va relua creșterea, dar la un ritm de două ori mai lent decât în deceniul precedent. Acest lucru se datorează, în mare parte, politicii de auto-suficiență a Chinei, care va reduce nevoia sa de importuri.

 

— - Principalii exportatori: Brazilia, UE și Statele Unite vor reprezenta peste jumătate (54%) din expor-

turile globale până în 2034. Cu toate acestea, ponderea UE va continua să scadă, de la 19% la 13%, pe fondul costurilor mai mari impuse de reglementările

de mediu.

— - Schimbarea direcției: Exportatorii precum Australia și Noua Zeelandă se vor concentra tot mai mult pe piețele cu valoare ridicată din Europa și America de Nord. O tendință notabilă este schimbarea exporturilor australiene de la oi vii pe mare către carcase de miel, o tendință susținută de legislația de mediu și de cererea restaurantelor de înaltă clasă.

 

Prețurile cărnii: Divergență între rumegătoare și non-rumegătoare

 

Analiza OCDE-FAO subliniază o divergență notabilă a prețurilor, o tendință care se va menține și în următorul deceniu. La începutul perioadei de prognoză, prețurile nominale ale cărnii de rumegătoare (vită, oaie) sunt proiectate să crească, pe măsură ce efectivele se refac. Această constrângere a ofertei va susține prețuri mai mari.

 

În contrast, prețurile cărnii de non-rumegătoare (pui, porc) sunt așteptate să se relaxeze. Această relaxare se datorează expansiunii moderate a producției și a cererii de import reduse din China.

 

Pe termen mediu, prețurile reale ale cărnii sunt proiectate să scadă față de nivelurile actuale, în special datorită costurilor mai mici ale furajelor și a îmbunătățirilor continue ale productivității. Totuși, prețurile cărnii de rumegătoare vor atinge un vârf în jurul anului 2027, după care vor scădea, ajungând la niveluri cu 8% sub valorile de bază. Prețurile cărnii de non-rumegătoare vor înregistra o scădere mai abruptă, de aproape 20%.

 

Această divergență reflectă diferențele în creșterea productivității, care a fost mai rapidă în sectoarele de porc și pasăre decât în cele de vită și oaie. De asemenea, prețurile mai mici ale furajelor vor favoriza carnea de pasăre și porc, care consumă furaje mai intensiv.

 

Riscuri și incertitudini: Biosecuritatea, o preocupare critică

 

Sectorul cărnii se confruntă cu o serie de incertitudini care pot influența semnificativ evoluția pieței.

 

Bolile animalelor și biosecuritatea

Focarele de boli, cum ar fi gripa aviară (HPAI), au un impact major, perturbând producția și declanșând interdicții comerciale. Recent, reapariția febrei aftoase (FMD) în unele state membre ale UE subliniază vulnerabilitatea industriei. O supraveghere îmbunătățită și protocoalele de izolare regională pot atenua impactul asupra ofertei globale, dar riscul de pierderi bruște și întreruperi comerciale rămâne ridicat.

 

Schimbările climatice și politicile de mediu

 

Șocurile meteorologice, precum secetele și inundațiile, pot reduce recoltele de furaje și pot crește costurile de producție. În plus, politicile de mediu, cum ar fi taxarea carbonului sau restricțiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, ar putea crește costurile de producție și ar putea limita expansiunea sectorului.

 

Schimbarea preferințelor consumatorilor

 

În țările cu venituri ridicate, o parte tot mai mare a consumatorilor alege să-și reducă consumul de carne roșie din motive de mediu. Această conștientizare poate crește cererea pentru carne produsă în mod durabil sau pentru alternative la carne, având implicații majore pentru producători și exportatori.

 

Sănătatea publică și rezistența la antibiotice

 

Preocupările legate de rezistența la antibiotice exercită presiuni pentru a reduce utilizarea acestora în creșterea animalelor. Măsurile de reglementare, precum interzicerea utilizării antibioticelor pentru stimularea creșterii, pot deveni mai comune, ceea ce ar putea duce la costuri de producție mai mari pe termen scurt, până la adoptarea unor practici alternative.

 

Politica comercială

 

Tendințele recente către un protecționism crescut pot reduce comerțul global cu carne, deoarece tarifele și interdicțiile comerciale afectează fluxurile de mărfuri. O reducere a comerțului ar putea duce la prețuri mai scăzute pe piața internațională și la prețuri mai mari pe piețele interne.

 

Implicații pentru industria cărnii din România

 

Analiza OCDE-FAO subliniază o serie de tendințe globale complexe, cu implicații directe pentru industria cărnii din România. Viitorul sectorului este definit de o dinamică de creștere cu două viteze, o presiune crescândă pe sustenabilitate și o reconfigurare a lanțurilor comerciale. Pentru a rămâne competitivă, industria românească trebuie să se adapteze proactiv la aceste schimbări.

 

Sustenabilitatea și eficiența: Imperativele viitorului

 

Accentul global pe reducerea emisiilor și pe practicile de producție mai eficiente nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Sectorul cărnii din România, dominat de fermele de mici dimensiuni și de practici tradiționale, va trebui să investească în tehnologii inovatoare și în eficiența producției. O gestionare mai bună a furajelor, îmbunătățirea genetică a animalelor și optimizarea greutății la sacrificare sunt esențiale pentru a reduce costurile și a minimiza impactul de mediu.

 

Biosecuritatea, o prioritate strategică

 

Focarele de boli precum pesta porcină africană (PPA) au afectat deja sever sectorul de porc din România. Raportul OCDE-FAO reconfirmă faptul că riscul sanitar rămâne ridicat la nivel global. Prin urmare, investițiile în biosecuritate și în protocoale stricte de sănătate animală devin o prioritate absolută pentru a proteja atât producția, cât și capacitatea de export.

 

Adaptarea la preferințele consumatorilor

 

Tendința globală de trecere de la carnea roșie la cea de pasăre, observată în special în țările dezvoltate, este relevantă și pentru piața internă. Producătorii români de carne de pasăre au o oportunitate de a-și consolida poziția, având în vedere avantajele competitive ale acestei categorii. În plus, pe măsură ce consumatorii devin mai educați, cererea pentru produse cu atribute de sustenabilitate și bunăstare animală va crește și în România.

 

Poziționarea pe piețele de export

 

Reducerea importurilor de carne ale Chinei și declinul ponderii UE în exporturile globale creează o piață mai volatilă și mai competitivă. Pentru România, menținerea și extinderea accesului pe piețele externe depinde de respectarea standardelor de calitate, de trasabilitate și de siguranță alimentară. Concentrarea pe piețele regionale, precum și pe cele cu o cerere specifică (de exemplu, carne de oaie), ar putea oferi avantaje strategice.

 

În concluzie, viitorul industriei cărnii din România este condiționat de capacitatea sa de a transforma provocările globale în oportunități. Adoptarea rapidă a inovației, a biosecurității și o aliniere la cerințele consumatorilor și la standardele de mediu vor fi factorii determinanți pentru o creștere durabilă și prosperă.