'Eliminam inca o tura de excese ale statului impotriva antreprenorilor. Azi (miercuri - n.r.) am pus in transparenta un proiect pentru debirocratizarea comertului. Proiectul desfiinteaza mai multe bariere inutile si rente de baieti destepti. Ce facem concret? Cateva exemple. Eliminam obligatia a face un curs inutil de vanzator pentru oamenii care vor sa faca vanzare. Acum, daca cineva vrea sa vanda ceva, trebuie sa ia o stampila cum ca a facut un curs inutil. Evident, cursul nu poate fi facut oriunde, ci numai la niste firme special 'acreditate' de stat. Care, dupa cum ati intuit, ne taxeaza pentru asta. M-am uitat de curiozitate, preturile variaza intre 500 si 700 de lei', a postat ministrul.

El a aratat ca acest lucru va duce la iefinirea produselor.

'Va intrebati de ce nu scad preturile produselor? Sau nu scad sub anumite praguri? Pentru ca prin legea actuala acest lucru este amendat si descurajat printr-o birocratie infernala. Aberant, nu? Eliminam si birocratia de care era nevoie la soldarea sau lichidarea stocurilor. Daca o firma voia sa-si lichideze marfa, trebuia sa parcurga o birocratie intreaga, inclusiv sa faca o notificare la primarie. Eliminam si interdictia de a face mai mult de doua soldari pe an. Dupa acest proiect, totul se va face usor.

O economie este cu atat mai sanatoasa cu cat permite concurenta. Concurenta pentru cele mai bune produse si concurenta pentru cele mai mici preturi', a precizat Nasui.

O alta absurditate a statului roman este ca, desi zice ca vrea sa incurajeze inovatia si concurenta, blocheaza modele noi de afaceri prezente in toata Europa, a continuat el.

'Cum? Prin supra-reglementare si sanctiuni. Asa cum au aparut serviciile de tip Uber si livrarile la domiciliu, asa trebuie sa fim deschisi la mai multe inovatii. De exemplu, in Europa s-a extins recent modelul de afaceri 'from-farm-to-fork', adica direct de la ferma la furculita, fara intermediari. Cum functioneaza? Fermierii se aduna pe retele de socializare impreuna cu clientii lor si spun ce produse au pe stoc. Clientii incep sa plaseze comenzi. Si, ca sa evite costurile recurente de transport, se intalnesc o data pe saptamana timp de o ora sa isi livreze produsele comandate. Practic, oamenii cumpara direct de la fermier. Mai toate conceptele si politicile pe care le sustine Uniunea Europeana de lant scurt, bio, eco, green sunt acoperite de acest model de afaceri', a precizat Nasui.

Toate produsele sunt verificate de ANSVSA si toate entitatile sunt inregistrate la ANAF.

'Dar ce sa vezi, protectia consumatorului de la noi zice ca e ilegal modelul de business practicat in restul Europei. Adica taman statul care pretinde ca vrea sa ne apere, ne ia dreptul de a avea optiuni. Deci, de fapt, nu ne apara deloc. Ne impiedica sa alegem dintr-o gama mai larga de servicii si ne trimite la vechile lanturi de magazine. Nu avem nimic contra lor, dar romanii au dreptul sa aiba cat mai multe optiuni. Din toate aceste motive, am clarificat lucrurile in acest proiect de lege, astfel incat sa fie clar pentru toti ca modelul este legal si nu trebuie sub niciun pretext blocat', a mai scris ministrul Economiei.

Capitalismul inseamna sa permiti concurenta si sa ajuti micul antreprenoriat, acela care nu a fost reprezentat de nimeni in 31 de ani, a adaugat el.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, in ultimii ani la nivelul Europei s-a dezvoltat un model inovativ, numit REKO, de desfacere si vanzare a produselor direct de la producatorul local la consumator prin intermediul unor platforme electronice online, retele sociale, aplicatii etc.

Modelul de desfacere presupune organizarea unor grupuri sau comunitati de producatori locali si consumatori pe o platforma online unde producatorii isi listeaza oferta de vanzare in mod regulat/periodic, saptamanal sau la un alt interval propriu, iar consumatorii interesati plaseaza comenzi prin intermediul platformei sub forma unor mesaje/comentarii/etc care exprima acordul de vointa in sensul cumpararii. Astfel, acordul de vointa al contractului de vanzare se incheie la distanta, online, urmand ca livrarea si plata sa aiba loc ulterior, asemeni altor sisteme de comercializare cu livrare cunoscute deja economiei romanesti.

Ulterior, producatorii si cumparatorii se intalnesc la un anumit loc si timp prestabilit pentru livrarea/plata produselor, pe o perioada de timp scurta care permite tuturor partilor, in functie de numarul de vanzatori/cumparatori si de comenzi, sa efectueze operatiunile de predare-primire si/sau plata dupa caz.

Locul prestabilit este in general, dar nu obligatoriu, asigurat de organizatorul grupului REKO intr-o zona domeniu privat, fie proprietate proprie, fie proprietate a unui tert avand acordul acestuia. Astfel de locuri pot fi parcari comerciale amenajate temporar pentru operatiunile de livrare sau alte spatii similare care permit organizarea acestei activitati. In unele tari ea are loc inclusiv pe domeniul public, in piete, parcuri, sau alte spatii similare si accesibile.

Relatiile de comert au loc intre fiecare producator si fiecare consumator in parte, in mod direct, independent (fara intermediari) si in avans, la distanta, prin intermediul mijloacelor electronice. Fiecare producator raspunde in nume propriu de relatia sa directa cu consumatorul si de activitatea sa de productie, comercializare si livrare. Cu ocazia predarii-preluarii comenzilor are loc o simpla livrare, iar toti producatorii garanteaza si raspund pentru desfasurarea activitatilor de livrare, productie si/sau comercializare in deplina legalitate din punct de vedere fiscal, sanitar-veterinar etc. Organizatorul grupului/intalnirilor poate fi unul dintre producatorii care vand in cadrul grupului, sau o persoana care asigura alte servicii de organizare, marketing etc.

Avantajele sunt multiple atat pentru producatori, cat si pentru consumatori. Pe de o parte, consumatorii au oportunitatea sa comande o varietate de produse locale si proaspete de la mai multi producatori diferiti cu livrarea in acelasi loc si in acelasi moment, prin mijloace electronice usor accesibile si facile, fara sa existe limite minime per comanda sau conditionarea de un pachet predefinit, fara costuri suplimentare de livrare, taxe de procesare a platii cu cardul sau cash etc.

In oglinda, producatorii se bucura si ei de posibilitatea comercializarii in avans a produselor printr-un sistem eficient, simplu si nebirocratic, predictibilitatea comenzilor si veniturilor la intervale regulate scurte, transportul organizat doar al produselor solicitate, efecte de cross-marketing extinse si posibilitatea unei implicari/investitii ajustata la talia productiei dar si ajustabila usor atat in sensul extinderii cat si al restrangerii activitatii, diversificarea vanzarilor si minimizarea riscului de desfacere catre un numar limitat de cumparatori, posibilitatea concentrarii livrarii intr-o singura zi si un interval scurt de timp, minimizarea costurilor de livrare catre mai multi clienti printr-o singura intalnire etc.

Nu in ultimul rand, modelul permite ambelor parti integrarea intr-o comunitate locala de producatori si cumparatori cu aceleasi interese, un schimb de informatii usor si transparent, o legatura directa intre producator si consumator si o bucla scurta de feedback etc. Standardul de calitate, categoriile de produse acceptate si regulamentul grupurilor se stabileste individual de organizator, si incurajeaza aparitia si organizarea unor grupuri concurente de antreprenori si producatori care pot adapta modelul unor conditii, nevoi sau standarde specifice.

'Din 2013 pana in prezent acest tip de model s-a extins la sute de grupuri locale in Europa, dar si pe alte continente, reunind zeci de mii de producatori locali si milioane de consumatori pentru comercializarea unor produse proaspete, sanatoase si de origine locala intr-un model economic sustenabil si avantajos. Modelul REKO se incadreaza intr-un lant scurt de productie si direct 'de la ferma la furculita' ('From farm to fork'), dar si in strategia verde a Uniunii Europene, iar promotorii modelului REKO, inclusiv fondatorul Thomas Snellman, au fost decernati cu multiple premii de excelenta pentru inovare sociala si sustenabilitate la nivel international, inclusiv de catre Ministrul Agriculturii din Finlanda, unde au fost organizate primele astfel de grupuri', scriu initiatorii proiectului.

De asemenea, acest mod de comercializare s-a dovedit a fi nu doar convenabil, sustenabil, sanatos si ecologic, dar in contextul pandemiei COVID-19 modelul a reprezentat o alternativa sanatoasa, rezilienta si robusta pentru sustinerea producatorilor locali intr-o perioada dificila, dar si pentru livrarea catre consumatori a produselor dorite intr-un cadru sigur.

Modelul REKO isi desfasoara activitatea in baza legislatiei europene fara necesitatea unor avize speciale din partea institutiilor statului deoarece in cadrul evenimentelor/intalnirilor nu are loc o activitate de tip piata ci strict livrarea (predarea-primirea) comenzilor efectuate in avans, in mediul online.

Din nefericire, cadrul de reglementare romanesc este neclar cu privire la acest tip de activitate, existand un nivel ridicat de nesiguranta din partea organizatorilor de astfel de grupuri, dar si a producatorilor si consumatorilor care isi desfasoara activitatea comerciala si livrarile prin intermediul lor. Pe de alta parte, neclaritatile acestui cadru genereaza o lipsa de uniformitate in comportamentul autoritatilor locale/regionale si impiedica inovarea si testarea noilor solutii de comercializare, adaptarea lor la conditiile si nevoile specifice ale diferitelor regiuni sau grupuri de producatori/consumatori, si permite totodata aplicarea arbitrara a unor sanctiuni administrative sau contraventionale pentru o activitate legala si benefica comunitatii.

Este important de mentionat faptul ca activitatea grupurilor de tip REKO, de contractare la distanta si livrare organizata, nu este o activitate de tip piata/targ (permanenta sau volanta) astfel cum sunt cele reglementate de HG nr. 348/2004 privind exercitarea comertului cu produse si servicii de piata in unele zone publice sau OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata. Avand in vedere diferentele esentiale dintre cele doua tipuri de activitati (incheierea contractelor la distanta, livrarea organizata, orarul scurt de desfasurare etc.), grupurile REKO nu sunt susceptibile de a fi categorizate drept 'piata' publica.

Cu toate acestea, este utila introducerea unei norme de clarificare in acest sens, prin exceptarea expresa de la normele Ordonantei nr. 99/2000 a activitatilor privind livrarea/furnizarea de alimente in baza contractelor incheiate la distanta.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului asteapta propuneri si opinii pe acest subiect timp de 10 zile.