Astfel, în ciuda faptului că presiunea inflaţionistă a afectat puterea de cumpărare, segmentul premium reuşeşte să atragă consumatori care caută, mai curând, valoare şi autenticitate, decât cel mai mic preţ.

Conform analizelor financiare din sector, dinamica este susţinută masiv de consumatorii individuali (persoane fizice), care alocă bugete în creştere pentru alimente de bază din categoria premium, precum uleiul de măsline extravirgin sau produsele cu certificare de origine. Astfel, se observă o dublare, în unele cazuri, a volumelor de business în segmentul de nişă.

Evoluţia pieţei este reflectată direct de performanţele jucătorilor specializaţi, arată analiza. Un exemplu este D'Olive, business românesc axat pe importul şi distribuţia de uleiuri extravirgine 100% greceşti, care a înregistrat la jumătatea lunii iulie 2026 o cifră de afaceri de 1,9 milioane de lei. Această valoare este egală cu performanţa financiară raportată de companie pe parcursul întregului an precedent, evoluţia indicând o prognoză de dublare a afacerilor până la sfârşitul acestui an.

Analiza structurii de vânzări evidenţiază o realitate economică importantă: 99% din cifra de afaceri a acestui segment este generată direct de persoanele fizice, în timp ce segmentul HoReCa premium (restaurante de top) completează restul volumelor. Această distribuţie confirmă că decizia de cumpărare s-a mutat semnificativ în interiorul gospodăriilor, consumatorii preferând să îşi asigure intern produse de o calitate similară cu cea din restaurante, arată analiza realizată de D'Olive.

'Observăm o maturizare a consumatorului român. Oamenii sunt mai atenţi la provenienţa produselor, la calitate şi la experienţa oferită, chiar dacă preţul rămâne un criteriu important', a precizat Cosmin Filipaş, directorul general al companiei, în comunicat.

Din punct de vedere geografic, polii de consum pentru segmentul gourmet rămân concentraţi în zonele cu putere de cumpărare ridicată şi o clasă de mijloc consolidată. Regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată de judeţele Cluj şi Constanţa, conduc detaşat în topul livrărilor naţionale, confirmând corelaţia directă dintre veniturile disponibile şi apetenţa pentru un stil de viaţă axat pe produse sănătoase.

'Artizanii şi micii producători sunt din ce în ce mai apreciaţi de consumatori, iar munca lor începe să fie recunoscută la adevărata valoare. Chiar dacă nu sunt prezenţi în marile lanţuri de magazine, oamenii s-au obişnuit să îi descopere la târgurile locale sau direct pe site-urile lor, de unde îşi comandă produsele preferate', afirmă Vlad Niculescu, fondator Boem Chocolat.

Un alt exemplu este Safala Organic Farm Sinteu, judeţul Bihor, o afacere de familie care a investit 1 milion de euro din fonduri europene într-o fermă pomicolă de aluni, certificată ecologic pe o suprafaţă de 5,5 hectare. Acum familia vinde dulceţuri, sucuri, unturi de alune, alune învelite în diferite cruste, toate 100% naturale şi ecologice. Valoarea coşului mediu a crescut de la 50 - 100 lei la 200 - 250 lei, având comenzi care se apropie de 1.000 de lei. Anul 2025 a fost încheiat cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro, în creştere de la an la an.

Ioan Gherman este un fermier care a lucrat aproape 18 ani într-o fabrică de brânzeturi din nordul Italiei. Întors în ţară, a pus în practică toate cunoştinţele dobândite acolo, producând Brânzeturi Hoghilag maturate cu trufe, chimen, ardei iute, fenicul şi alte condimente. Laptele provine din ferma proprie şi de la alţi mici producători locali din zonă.

'Târgul rămâne principalul instrument de trade show marketing, care adună cererea şi oferta şi ajută la scalarea business-urilor locale. De asemenea, băcăniile, al căror număr a crescut în şi după pandemie, au devenit spaţii tot mai frecventate de consumatorii de produse locale. De asemenea, vânzările online de produse locale înregistrează creşteri, semn că încrederea în comerţul online cu produse alimentare se consolidează. Totodată, restaurantele care au ales ca strategie de bază sursa de materie primă locală pentru reţetar sunt apreciate. Retailul începe să trateze cu mai mare seriozitate oferta de produse locale şi începe să o valorifice în beneficiu reciproc: retail-producător-consumator', menţionează analiza.