Actul normativ vizeaza modificarea anexei nr. 1 la Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006 si a fost transmisa presedintelui Iohannis in vederea promulgarii pe 6 iunie.

'Apreciem ca extinderea intervalului de vanare a cormoranului mare pe tot parcursul anului, deci inclusiv in perioada de reproducere, este susceptibila de a afecta aceasta specie prin vulnerabilizarea puilor, precum si alte specii de pasari. Cormoranul mare traieste/ cuibareste in stransa legatura cu alte specii de pasari, unele dintre ele cu regim special de protectie conform Directivei 2009/147/CE. Vanarea cormoranilor mari in timpul sezonului de cuibarit poate afecta negativ aceste pasari si, in mod special, pelicanul cret sau cormoranul mic. In ceea ce priveste cormoranul mic, exista in procesul de vanatoare un risc crescut de confundare cu cormoranul mare', spune presedintele Iohannis in cererea de reexaminare.

Seful statului mentioneaza ca, prin Legea 74/2020 pentru modificarea si completarea Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006 si pentru completarea anexei nr. 5C la OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, specia Phalacrocorax carbo sinensis (cormoranul mare) a fost introdusa in Anexa nr. 1 la litera B 'Pasari' din Legea 407/2006, cu o perioada de vanatoare stabilita in intervalul 1 septembrie - 28 februarie. Ulterior, prin Legea 171/2022 pentru modificarea Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Anexa nr. 1 a fost modificata, pastrandu-se perioada de vanare pentru aceasta specie, dar s-a introdus o noua rubrica care, pentru specia Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo sinensis) a stabilit o cota 0.

Presedintele Iohannis arata si ca, la nivel european, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasarilor salbatice, Directiva 'Pasari', se refera la conservarea tuturor speciilor de pasari care se gasesc in stare salbatica pe teritoriul european al statelor membre in care este aplicabil tratatul, inclusiv la aceasta specie (cormoranul mare), si reglementeaza protejarea, gestionarea si controlul asupra acestor specii. De asemenea, stabileste normele pentru exploatarea acestora.

El indica faptul ca aceasta directiva se aplica si oualor, cuiburilor si habitatelor pasarilor respective, fiind transpusa in dreptul intern printr-o serie de acte cu forta primara, cum ar fi OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin alte acte normative cu forta secundara sau tertiara.

Seful statului mentioneaza ca, potrivit art. 7, alin. (4), par. 2 din Directiva 2009/147/CE, 'statele membre se asigura in special ca speciile carora li se aplica legislatia privind vanatoarea nu sunt vanate in perioada de maturizare, nici in diferitele etape de reproducere si de dependenta'. Totodata, la art. 5 din aceasta directiva se prevede ca statele membre au obligatia de a stabili un sistem de protectie, inclusiv interzicerea perturbarii deliberate a acestor pasari 'in special in perioada de reproducere sau de maturizare, daca o astfel de perturbare este relevanta in contextul obiectivelor prezentei directive'. In acelasi timp, potrivit art. 9 din aceasta directiva, statele membre pot aplica derogari de la prevederile articolelor 5-8 in cazul in care nu exista alta solutie satisfacatoare, unul dintre motive fiind prevenirea unor daune considerabile asupra recoltelor, septelului, padurilor, pescariilor si apelor. Derogarile amintite trebuie sa respecte o serie de conditii cumulative si sa mentioneze: (a) speciile care fac obiectul derogarilor; (b) mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru capturare sau sacrificare; (c) conditiile de risc si circumstantele de timp si spatiu sub rezerva carora pot fi acordate astfel de derogari; (d) autoritatea imputernicita sa declare ca sunt indeplinite conditiile impuse si sa decida mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, in ce limite si de catre cine; (e) controalele care trebuie efectuate.

Presedintele Iohannis precizeaza ca nevoia de a asigura interesele de conservare a faunei este reflectata si in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Astfel, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 54/2022, par. 71, reglementarea unor cote de recolta care reprezinta numarul maxim de exemplare de pasari care pot fi vanate in cadrul unui fond cinegetic 'raspunde obligatiei statului de a stabili limite acceptabile de exploatare pentru speciile care pot face obiectul vanatorii, astfel incat actiunile de vanatoare sa fie compatibile cu mentinerea populatiei din speciile respective la un nivel satisfacator'.