In sesizare se arata ca actul normativ creeaza cadrul juridic privind activitatea de acvacultura si de comercializare a produselor obtinute din acvacultura, cand aceste activitati se realizeaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv in apele marine de sub jurisdictia nationala a Romaniei. Seful statului precizeaza ca legea a fost initiata cu scopul instituirii unui cadru legal unitar cu privire la activitatea de acvacultura si de comercializare a produselor obtinute in acvacultura, in scopul asigurarii competitivitatii acestei activitati.

In 2022, dupa ce Senatului a adoptat actul normativ tacit, iar apoi Camera a adus modificari si completari, seful statului a sesizat CCR invocand mai multe argumente, intre care nesocotirea principiului bicameralismului. Curtea a admis in parte sesizarea. Ulterior, Parlamentul a operat o serie de modificari si completari.

'Cu toate acestea, legea contine dispozitii ce contravin unor norme si principii constitutionale privind depasirea limitelor reexaminarii prin introducerea unor noi norme fara legatura cu decizia Curtii sau cu obiectul de reglementare al legii, dar si dispozitii care, prin noul lor continut normativ incalca norme si principii constitutionale precum cele prevazute de art. 1 alin. (3), (5), art. 44, art. 102, art. 136, art. 147 alin. (2) si (4). Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, in situatia de fata, consideram ca, in forma legii transmise la promulgare, persista unele vicii de neconstitutionalitate cu privire la aceleasi dispozitii legale ca urmare a reexaminarii in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie, respectiv au survenit noi vicii de neconstitutionalitate in urma modificarilor operate de Parlament la aceleasi texte de lege, cu prilejul reexaminarii acestora', se precizeaza in sesizare.

Presedintele Iohannis subliniaza ca introducerea unui nou articol in cuprinsul legii referitor la posibilitatea de a amplasa instalatii de producere a energiei fotovoltaice pe maximum 25% din suprafata amenajarii piscicole concesionate, arendate sau inchiriate fara a fi nevoie de autorizatie de construire, cu acordul administratorului, reprezinta o norma ce depaseste limitele reexaminarii.

Potrivit Legii acvaculturii, in forma sa initiala adoptata de Parlament, 'terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajari piscicole si terenurile aferente acestora, se vand direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intentie si se obliga sa mentina activitatea de acvacultura'.

In acest context, presedintele Iohannis a subliniat 'inexistenta unor garantii suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului, lipsa unor criterii minimale si a unui mecanism de stabilire a pretului, pentru ca operatiunile sa se desfasoare cu reflectarea valorii reale a bunurilor proprietate a statului'.

Desi noua norma stabileste o posibilitate de vanzare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajari piscicole si nu o vanzare obligatorie atunci cand proprietarii de active piscicole amplasate pe acestea care transmit o scrisoare de intentie, redactarea normei 'ridica o serie de probleme de neconstitutionalitate din perspectiva corelarii cu dreptul comun in materie, a garantiilor privind dreptul de proprietate privata a statului si a standardelor privind calitatea legii, care decurg din principiul legalitatii', arata Administratia Prezidentiala in sesizare.

In forma dedusa controlului de constitutionalitate, legea instituie un mecanism derogatoriu de la procedura prevazuta de Codul administrativ pentru vanzarea bunurilor proprietate privata a statului pentru o categorie de bunuri reprezentata de 'terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajari piscicole si terenurile aferente acestora', se mentioneaza in document.

Astfel, presedintele Iohannis sustine ca terenurile se vor putea vinde direct, in baza unui studiu de oportunitate realizat de ANPA si aprobat prin hotarare a Guvernului, proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intentie, care fac dovada ca au desfasurat activitati de acvacultura in ultimii 5 ani si care se obliga sa mentina activitatea de acvacultura pentru minimum 25 de ani.

Seful statului subliniaza ca aceasta prevedere este necorelata cu prevederile Codului administrativ si instituie un mecanism neclar, cu responsabilitati difuze ale autoritatilor implicate si cu consecinte directe in planul garantarii proprietatii private a statului.

'In conditiile in care, potrivit legislatiei in vigoare, singura modalitate de instrainare a bunurilor proprietate privata a statului prin vanzare se realizeaza de catre Guvern, prin licitatie publica, apreciem ca un astfel de mecanism derogatoriu trebuie sa stabileasca cu precizie si claritate etapele, responsabilitatile si garantiile pentru valorificarea bunurilor proprietate privata a statului, atunci cand Parlamentul apreciaza oportunitatea unei astfel de interventii', se mai arata in sesizare.

Presedintele Iohannis indica faptul ca legea criticata nu face nicio distinctie intre constructorii de buna-credinta a amenajarilor piscicole sau cei de rea-credinta, simpla transmitere a unei scrisori de intentie declansand procedura vanzarii terenurilor respective, inclusiv pentru constructorii de rea-credinta.

'Mecanismul neclar, normele eliptice, lipsa corelarilor cu dispozitiile aplicabile in continuare din Codul administrativ, competentele institutionale suprapuse sunt de natura sa afecteze insasi proprietatea privata a statului', spune seful statului in sesizarea la CCR.

Presedintele Iohannis mentioneaza si ca este imposibil de determinat pentru destinatarii legii care va fi sanctiunea aplicabila pentru fapta de neinstalare sau distrugere a dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor in sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si in instalatiile hidroenergetice.

Seful statului solicita CCR sa admita sesizarea de neconstitutionalitate si sa constate ca Legea acvaculturii este neconstitutionala.