Radioul era pornit aproape tot timpul in casa, iar una dintre cele mai difuzate melodii era ”Lalele”, cantata de Luigi Ionescu si era – un lucru mai putin stiut azi – tot un cover. Titlul initial era ”Gagarin”, dar numele acestui erou spatial sovietic nu a fost suficient pentru un succes muzical. Pe marile si micile ecrane rulau doua filme avand aceasta floare in titlu, ambele din genul capa si spada, foarte popular in anii 70`: ”Fanfan la Tulipe” si ”Laleaua neagra”. Primul dintre ele, produs in 1952, i-a avut in rolurile principale pe Gerard Philipe si Gina Lollobrigida. Al doilea film era ecranizarea romanului omonim scris de Alexandre Dumas tatal, avand in rolurile principale pe Alain Delon si Virna Lisi.

Abia dupa aceste experiente am intalnit fotbalul! Daca acum se cunosc mai multe echipe, fie ele de club sau nationale, unde antrenorii au reale probleme in alegerea titularilor dintre zecile de vedete din lot, in acea perioada Europa era dominata de Ajax Amsterdam si nationala Olandei. De altfel, pentru o perioada de 3 ani, Ajax a fost antrenata de timisoreanul Stefan Kovács.

Ulterior, am cunoscut o familie de florari aradeni, o adevarata dinastie. Aceasta era una dintre putinele activitati private practicabile in perioada comunista, iar batranii din familia de florari povesteau despre marile targuri si expozitii de flori din Olanda, unde vedetele erau lalelele. De altfel, exista un infloritor 😊 comert clandestin cu bulbi de lalele in acea perioada.

Despre legatura Olandei cu domeniul suinelor, primele informatii le-am intalnit in manualele de boli infectioase ale animalelor. In 1986 avusese loc un episod de pesta porcina africana, rezolvat rapid si eficient. Lucrurile au evoluat diferit peste un deceniu. In perioada 1997-1998 au fost consemnate 429 de focare de pesta porcina clasica, efectivele din alte 1.300 de ferme au fost eradicate preventiv, rezultand milioane de suine eutanasiate. Ulterior, sectorul a fost finantat substantial si a ajuns, in doar cativa ani, intre liderii pietei europene a carnii de porc.

Dar sa revenim la lalele. Consider ca adevaratul precursor al Uniunii Europene a fost Liga Hanseatica, o alianta militara si comerciala a peste 100 de orase de la Marea Nordului pana la Marea Norvegiei si Marea Baltica, incepand cu Evul Mediu tarziu, din secolul al XIII-lea pana in secolul al XVII-lea. Nu intamplator, primele activitati asimilate bursei moderne apar tot in aceasta zona. Apusul puterii Ligii se produce odata cu formarea Regatului Olandei in 1581. Pentru secole, flota si comerciantii olandezi domina comertul cu mirodenii in Europa, iar cel mai interesant produs a fost, pentru o perioada, laleaua. Cultivata si comercializata sub un control strict in Turcia, ajunge in Olanda pe la sfarsitul secolului al XVI-lea, anecdotica mentionand ca, in necunostinta de cauza, s-a incercat inclusiv consumul bulbilor ca aliment. Destul de repede, laleaua a devenit un simbol al statutului social, intre 1634-1637 avand loc asa numita ”tulipomanie”, in cursul careia un bulb ajungea sa coste mai mult decat o casa in Amsterdam. In 1637 aceasta piata speculativa s-a prabusit, declansand poate primul crah financiar. In secolul nostru, Olanda produce anual aproximativ 3 miliarde de bulbi de lalele, exportand 2 miliarde din productie.

De la mijlocul secolului trecut, Olanda a devenit o superputere in zootehnie, avand o eficienta greu de egalat. Conform unui studiu, numarul de porci a crescut de 6,7 ori, de la 1,9 milioane de capete in 1950 la 12,4 milioane de capete in 2016. In 1950, productia medie a unei vaci de lapte era de 4 mii de litri de lapte pe an. In 2015, aceasta a fost de 8,2 mii de litri, mai mult decat dublu. Micile ferme mixte extensive din 1950 au fost inlocuite treptat de ferme mari, intensive si specializate. Numarul exploatatiilor agricole a scazut de la 410 mii in 1950 la 55 mii in 2016. Suprafata medie a unei exploatatii era de aproximativ 5,7 hectare in 1950, fata de 32,4 hectare in 2016. De altfel, pana cu 15 ani in urma, pretul de bursa al carcasei de porc din Olanda era utilizat ca referinta in contracte internationale.

Toate acestea au venit cu un pret: suprafata redusa a tarii si nivelul scazut al solului, deseori sub nivelul marii, au determinat luarea unor masuri radicale de reducere a efectivelor de animale. Marile grupuri olandeze din industria carnii reactioneaza diferit: Vion isi reduce activitatea, in timp ce Van Rooi se extinde inclusiv in Romania, investind intr-un abator si ferme de suine.

La editia din luna noiembrie a Targului EuroTier am intalnit numerosi fermieri olandezi. Cei batrani se gandesc sa accepte programul de restructurare al guvernului si sa-si inchida fermele. Cei tineri cauta solutii de relocare in estul Europei, unde exista spatiu disponibil pentru zootehnia extensiva.

A atins cresterea porcului din Olanda varful curbei lui Gauss si urmeaza, asemenea lalelelor, prabusirea?

Articol publicat in editia cu numarul 98 a revistei INDUSTRIA CARNII.RO, realizat de catre Dr. Ing. Abraham Tiberiu.