Judetele cele mai expuse riscului aparitiei focarelor de Bluetongue

Judetele cele mai expuse riscului aparitiei focarelor de Bluetongue


Conform unei analize de risc intocmita de specialistii din cadrul ANSVSA, in momentul aparitiei focarelor de Bluetongue din Bulgaria, s-au stabilit ca 10 judete din Romania ca fiind cele mai expuse riscului aparitie bolii, cu poarta de intrare dinspre tara vecina.

bluetongue1Conform unei analize de risc intocmita de specialistii din cadrul ANSVSA, in momentul aparitiei focarelor de Bluetongue din Bulgaria, s-au stabilit ca 10 judete din Romania ca fiind cele mai expuse riscului aparitie bolii, cu poarta de intrare dinspre tara vecina.


In zona de sud a tarii, pe teritoriul considerat cu risc ridicat vorbim de un efectiv total de 316.485 bovine, 2.142.446 ovine si 653.360 caprine, impartite pe judete astfel:

- Constanta: 40.859 bovine, 386.539 ovine si 110.308 caprine
- Teleorman: 37.906 bovine, 145.772 ovine si 87.370 caprine
- Tulcea: 36.481 bovine, 469.651 ovine si 84.744 caprine
- Mehedinti: 36.485 bovine, 141.520 ovine si 54.680 caprine
- Olt: 35.333 bovine, 142.101 ovine si 80.316 caprine
- Dolj: 34.767 bovine, 169.009 ovine si 13.0470 caprine
- Caras-Severin : 30.335 bovine, 286.413 ovine si 16.493 caprine
- Ialomita: 27.531 bovine, 157.019 ovine si 30.419 caprine
- Calarasi: 20.380 bovine, 167.703 ovine si 39.574 caprine
- Gorj : 16.408 bovine, 757.19 ovine si 18.986 caprine

Interesant este faptul ca primele focare de boala limbii albastre la bovine si ovine au aparut in Buzau, judet aflat la aproximativ 200 km de granita cu Bulgaria. Explicatia o dau specialistii care spun ca boala limbii albastre este cauzata de un virus din genul Orbivirus, familia Reoviridae. In prezent, au fost diagnosticate in lume 24 de serotipuri distincte, prin teste de seroneutralizare. Virusul este transmis prin intepatura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides.

Din literatura de specialitate, reiese ca un vector hematofag poate calatori pana la 1.5 2 km/zi intr-o zona. Dar, daca conditiile meteorologice o permit (vanturi predominante pe o anumita directie si perioada, in conditii favorizante), vectorii pot fi purtati la distante mult mai mari ce pot atinge pana la 200 de km/zi. Distantele de migrare pot varia, deci, in functie de conditiile de mediu, topografice si meteorologice dintr-o zona. Prin urmare, este de mare importanta in alcatuirea unei analize de risc previzionarea directiei miscarii aerului (vanturilor), pentru a stabili amploarea masurilor de control. Mai multe date privind riscul de transmitere al bolii in tranzit a publicat EFSA, prin documentul Risk of Bluetongue Transmission in Animal Transit: Scientific Opinion of the Panel on Animal Health and Welfare (Question No EFSA-Q-2008-436), adoptat in 11 septembrie 2008, publicat in The EFSA Journal (2008) 795, 1-56. In Europa, in momentul de fata, boala este cantonata in mai multe zone din partea de sud ca: Insulele Baleare, Sardinia, Sicilia, Corsica, in unele zone din Italia, Spania, Franta, Portugalia, Grecia si Bulgaria. Zonele de pericol imediat pentru Romania le reprezinta insa Bulgaria si Grecia.

Avand in vedere relatiile de comert intracomunitar cu animale, produse de origine animala, alimente si alte marfuri cu Bulgaria si Grecia, si chiar turismul practicat de cetatenii romani in cele doua tari, riscul in momentul de fata este foarte ridicat, ceea ce impune gasirea de solutii pentru minimizarea lui. Chiar daca Romania nu cumpara animale din Grecia si Bulgaria in numar important (de la inceputul anului, la zi, au existat doar cate doua tranzactii cu ovine/caprine din Bulgaria si Grecia) este semnificativa vanzarea de animale (in special rumegatoare mici) catre cele doua tari si faptul ca mijloacele de transport se pot intoarce in tara noastra fara sa respecte prevederile Regulamentului 1266/2007/CE. De asemenea, miscarile necontrolate de animale au acelasi grad foarte ridicat de risc. Riscul poate creste exponential la aparitia de evenimente meteorologice favorizante ale migratiei/purtarii de vant la distante mare a vectorilor culicoizi care isi pot gasi gazde in animalele din speciile receptive din tara noastra. Din pacate, previzionari meteorologice referitoare la directia si viteza miscarii vantului pe mai mult de 10 zile.

Atat efectele directe, cat si cele indirecte ale evolutiei bolii se reflecta in costuri foarte importante pentru Romania, impactul fiind complex si reflectat pe urmatoarele segmente:
a) economic, cu pierderi financiare importante, ce s-ar putea datora:
- costurilor aferente eradicarii bolii, incluzand: despagubirea animalelor ucise,
cheltuilei legate de activitatile de eradicare (personal, materiale, echipamente etc),
cheltuieli cu ecarisarea teritoriului, activitatile DDD etc.
- pierderilor economice datorate restrictiilor impuse comertului cu animale din specii
susceptibile;
- pierderilor din sectoarele turism si servicii, prin retinerea pe care o resimt turistii in a
vizita tari in care evolueaza focare de boli infectioase
b) social, datorate:
- aspectelor socio-etice, uciderea animalelor in scopul controlului bolilor nemaifiind
acceptata de populatie si generand pozitii impotriva la nivelul societatii civile;
- in zonele rurale, impact asupra veniturilor familiilor care practica cresterea animalelor
in scop de subzistenta.

Riscul transmiterii bolii in populatia susceptibila din tara noastra este foarte ridicat in
momentul actual, prin urmare factorii decidenti trebuie sa adopte rapid masuri de profilaxie nespecifica si sa discute inclusiv oportunitatea recurgerii la masuri de profilaxie specifica, luand in calcul avantajele si dezavantajele care deriva din aceasta. In discutarea oportunitatii vaccinarii profilactice, trebuie sa se tina cont de aspectele referitoare la bilogia vectorilor (conditiile de inmultire, biotopuri favorabile, etc.), de previziunile meteorologice avansate de ANMH, de costurile enorme pe care le implica vaccinarea, dar si de restrictiile comerciale si de circulatie la care sunt expuse animalele ulterior vaccinarii se arata in analiza de risc intocmita de ANSVSA.

Bluetongue nu se poate transmite, in mod natural, prin contactul direct intre animale, desi nici calea de transmitere mecanica, prin lipsa de igiena in utilizarea acelor hipodermice sau a echipamentului chirurgical contaminat, nu poate fi intru totul exclusa. Conform standardelor internationale impuse de OIE, boala poate fi confirmata numai atunci cand exista evidenta circulatiei virusului intre animale si vectorii responsabili dintr-o zona.



Poti fi interesat si de