"Simplificarea politicii agricole comune, din păcate, a luat-o pe calea greşită. Propunerea este foarte bună, dar cu două zile înainte de a fi prezentată ca propunere de simplificare, ca urmare a demonstraţiilor de anul trecut ale fermierilor, a fost transformată în omnibus şi în loc să fie adoptată de miniştrii Agriculturii, va fi adoptată de către miniştrii Afacerilor Externe. Este prima dată în istorie de când sunt în politicile agricole comune, de prin '92, când se întâmplă aşa ceva", a spus fostul ministru român al Agriculturii. 

Potrivit acestuia, pe 16 iulie 2025, când şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta propunerea privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, va fi practic "viitorul agriculturii europene". "Se propune, din păcate, un buget unic pe stat-membru şi asta va ridica mari probleme, pentru că se introduc o mulţime de condiţionalităţi. Spre exemplu, România sau oricare alt stat-membru, va face plăţile directe din bugetul naţional, iar ulterior, când Comisia va trebui să deconteze, va urmări dacă condiţionalităţile pe întreg pachetul au fost respectate. Dacă nu, atunci rămân plăţile directe din bugetul naţional. Ştim bine cum se întâmplă cu PNRR. Este o soluţie pe care majoritatea statelor-membre o respinge categoric", a spus Achim Irimescu.

Acesta a precizat că decizia privind viitorul buget multianual al UE se va lua de către şefii de stat şi de Guvern prezenţi în Consiliul European, şi nu de către Comisie, care face doar propunerea. În context, ministrul plenipotenţiar la  reprezentanţa Permanentă a sugerat să-i fie transmise mesaje clare preşedintelui Nicuşor Dan "pentru a respinge categoric o astfel de propunere". "Există riscul, dacă va fi adoptat acest buget unic pe stat-membru, să nu se facă plăţile de la Comisie din cauza condiţionalităţilor şi ca banii de la agricultură să ajungă în altă parte", a explicat Irimescu.

Oficialul a mai arătat că, în privinţa politicii agricole comune, "veştile nu sunt bune", pentru că propunerea pentru buget vizează tăierea pe orizontală a 20% din toate fondurile destinate agriculturii pentru a crea un fond de apărare. "Deşi reprezentanţii fermierilor europeni şi europarlamentarii au spus că apărarea n-are nicio valoare fără hrană, chiar şi pentru soldaţi, din păcate nu s-a luat în calcul cât de importantă este agricultura. Dar şi aici este o discuţie, pentru că fondurile pentru agricultură, plăţile directe nu se vor mai acorda decât celor care au cea mai mare nevoie de acestea, respectiv tineri până la 40 de ani, femeile din agricultură, fermele mixte şi zonele cu constrângeri naturale. Fermele medii şi mari ar urma să primească doar un sprijin cuplat, de 13% din plăţile directe plus 2% pentru efectuarea de eco-scheme", a menţionat Irimescu.

În aceste condiţii, consideră Achim Irimescu, propunerea va însemna un dezastru pentru fermele mijlocii şi mari, dacă intervine plafonarea obligatorie. "Dacă plafonezi la 300.000 de euro, mulţi fermieri dintre aceia care produc 70% din hrana României nu vor mai putea să fie performanţi, în condiţiile şi constrângerile legate de mediu, de schimbările climatice", a conchis reprezentantul României la UE.

Comisia Europeană (CE) a lansat, la jumătatea lunii mai 2025, un pachet amplu de măsuri care vizează sarcina administrativă, controalele, punerea în aplicare, răspunsul în situaţii de criză şi nevoile de investiţii ale sectorului, pentru a simplifica politica agricolă comună şi a stimula competitivitatea fermierilor. Modificările ar putea genera economii de până la 1,58 miliarde de euro, anual, pentru fermieri, şi de 210 milioane de euro pentru administraţiile naţionale, făcând în acelaşi timp plăţile, anumite cerinţe şi instrumentele de criză mai flexibile şi mai uşor de gestionat. Această iniţiat ivă face parte dintr-un efort mai amplu de simplificare aliniat la Busola pentru competitivitate a UE şi sprijină competitivitatea, rezilienţa şi digitalizarea sectorului agricol, precum şi, în special, a tinerilor fermieri şi a fermierilor ecologici, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Fermierii din întreaga UE sunt supuşi unor obligaţii administrative împovărătoare, care adesea nu reflectă realităţile de pe teren. Această sarcină de reglementare necesită mult timp şi generează costuri pentru fermieri şi administraţiile naţionale, ce conduce la o acceptare mai scăzută a obligaţiilor şi poate, de asemenea, să descurajeze investiţiile, apreciază Executivul comunitar.

Pachetul de simplificare vizează o mai bună adaptare la diversele practici agricole şi condiţii locale, reducând în acelaşi timp suprapunerea cu normele naţionale existente. De exemplu, fermele ecologice certificate vor fi considerate în mod automat ca îndeplinind unele dintre cerinţele de mediu ale UE pentru finanţare. Pentru unele dintre cerinţele mai stricte, fermierii pot beneficia de stimulente pentru protejarea turbăriilor şi a zonelor umede, astfel cum se prevede în cadrul bunelor condiţii agricole şi de mediu 2 (GAEC 2). Acest sprijin le va ajuta să respecte normele naţionale care depăşesc standardele UE, asigurând o compensaţie echitabilă pentru eforturile lor. Totodată, pentru a reduce sarcina administrativă a controalelor, acestea vor fi raţionalizate prin utilizarea sateliţilor şi a tehnologiei. În plus, va fi introdus un nou principiu: un singur control la faţa locului pe an pentru fiecare exploataţie. 

Fermierii din UE afectaţi de dezastre naturale sau de boli ale animalelor vor fi mai bine sprijiniţi datorită noilor plăţi de criză disponibile în cadrul planurilor strategice PAC şi datorită unor instrumente mai flexibile şi mai accesibile de gestionare a riscurilor.

Statele-membre vor beneficia de o mai mare flexibilitate în adaptarea planurilor lor strategice PAC, aprobarea prealabilă din partea Comisiei fiind necesară numai pentru modificările strategice. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra fermierilor, care vor beneficia mai rapid de modificările ntroduse.

Pe lângă modificările aduse principalelor norme ale PAC, Comisia va mai propune, în cursul acestui an, măsuri suplimentare de simplificare, inclusiv din domenii din afara agriculturii, menite să reducă sarcina de raportare şi de control şi să faciliteze adoptarea noilor flexibilităţi oferite de omnibusul simplificării PAC.

Miercuri, a avut loc la Bucureşti prima reuniune în format Club de Presă - găzduită de Clubul Fermierilor. Prezentările şi dezbaterile au vizat cele mai importante teme ale agriculturii româneşti şi cum au fost ele urmărite prin programele Clubului Fermierilor, viziunea strategică pentru viitorul agriculturii, reflectată prin recomandările şi angajamentele de acţiune rezultate în cadrul Forumurilor Regionale şi a Forumului Naţional privind Viitorul Agriculturii.