La inceputul anilor 2000, au aparut primele mari investitii in acest sector, prin grupul Smithfield si, aproape concomitent, formarea Cooperativei Muntenia. La momentul respectiv, in exploatatiile profesionale mai erau aproximativ 60.000 de scroafe. Investitia Smithfield a adaugat peste 50.000 la aceasta cifra si a impulsionat piata interna. Un moment crucial a fost aparitia focarului de pesta porcina clasica din 2007, determinand masuri sanitar-veterinare care, in cele din urma, au permis reluarea comertului international cu carne de porc din Romania, in 2012.

Efectivele de scroafe au crescut, in acest interval, la peste 170.000 in exploatatii profesionale, Romania ramanand, cu toate acestea, un importator de carne de porc. Ceea ce a fost posibil in 2007, nu s-a mai intamplat in 2017, si pesta porcina africana a cuprins toata tara, punand capat si exportului de carne de porc.

La ce bun exportul, daca suntem importatori?! Fiecare tara/regiune are o specificitate de consum. Probabil am putea vinde cu usurinta ceafa de la 10 milioane de porci, dar avem probleme in valorificarea eficienta a pulpelor de porc, nu exista nici un producator major de sunci de porc cu os in Romania, de exemplu. Comertul international ajuta la acest balans, permitand o mai buna valorificare a anumitor piese si/sau produse din porc. Sigur, poti face carne porc lucru din pulpa, dar nu are justificare economica.

Pesta porcina africana a creat un adevarat dezastru la nivelul fermelor, la ora actuala estimez un efectiv de scroafe de aproximativ 100.000 in ferme comerciale. O ”lege a reproductiei” din 2018 se aplica din 2023. La momentul aparitiei legii, sumele prevazute ca si subventie erau generoase, acum mai acopera doar 50-70% din investitia necesara, conform discutiilor avute cu mai multi aplicanti. Exista 28 de proiecte aprobate, cu un total de 49.349 de locuri pentru scroafe. Daca scopul este refacerea efectivelor de reproductie, poate ar fi mai rapid si mai usor sa se acorde sprijin pentru repopularea fermelor existente. Constructia unei ferme noi dureaza 18 luni, iar primii porci proveniti din aceste ferme ar putea ajunge in abatoare prin 2025.

Ce facem pana atunci?
Crizele periodice in industria porcului au fost un fenomen predicitibil, ca periodicitate. Ciclul de 3 ani a fost perturbat de criza Covid. Deoarece pietele europene urmeaza evolutia cotatiei germane, am avut doi ani dezastruosi in privinta preturilor. Exista tentatia de a justifica scaderea pretului german de referinta prin declararea pestei porcine africane in acesasta tara si pierderea exportului catre China. Insa exportul de carne de porc catre China din UE a scazut cu doar 2% in anul urmator. Adevaratul factor al scaderii pretului a fost criza Covid.

Sfarsitul crizei Covid a coincis cu inceputul razboiului din Ucraina. Intotdeauna au existat profitori in vreme de razboi. Prima manipulare a cotatiilor bursiere cu ajutorul stirilor a avut loc, dealtfel, in timpul razboaielor napoleoniene, pe bursa din Londra. Ceva similar s-a intamplat cu pretul cerealelor si a gazelor acum. Intre timp aceste baloane au explodat, dar multi crescatori de porci mai folosesc stocuri de cereale cumparate in panica, la un pret foarte ridicat. Totodata, toate sectoarele inca platesc facturi de energie extrem de mari, bazate pe cotatia de bursa a gazelor naturale din toamna, desi pretul lor actual este sub nivelul de dinainte de razboi.

Acum preturile de referinta pentru carcasa de porc au atins niveluri record si vor creste in continuare. Pretul unui purcel de 25 de kg importat in Romania depaseste 100 €. Aceasta situatie va aduce, pentru o perioada de vreo doi ani, profituri considerabile pentru crescatorii de porci europeni.

In Romania anul trecut au fost sacrificate doar putin peste 3 milioane de capete de porc, fata de aproape 4,5 milioane in 2017/2018. Detinem recordul nedorit la numarul de porci ucisi pentru combaterea P.P.A in Europa: peste 1,5 milioane!

Daca se vor realiza fermele de reproductie planificate, ele vor putea pune in piata porci grasi prin 2025, dupa trecerea varfului de pret si profit.

Intre timp Alexandru Bociu, presedintele ANSVSA, cauta sustinere politica pentru promulgarea “Legii Porcului”, ca o masura pentru stavilirea focarelor de pesta porcina africana. Va putea politicul sa aleaga intre independenta alimentara si voturi?

Articol publicat in editia cu numarul 87 a revistei INDUSTRIA CARNII.RO, realizat de catre Dr. Ing. Abraham Tiberiu, care activeaza de peste 25 de ani in industria porcului, cu experienta in toate segmentele: genetica, crestere, abatorizare, procesare si comercializare. In ultimii 15 ani, acesta a lucrat in preponderenta in comertul international cu porci si carne de porc. Pentru a putea desfasura cat mai eficient aceasta activitate, expertul monitorizeaza permanent mai multe piete.