„Dupa depunerea documentatiei la Ministerul Agriculturii, urmeaza procedura de evaluare a conformitatii dosarului de inregistrare, iar in cazul in care vor fi solicitate completari, acestea se vor depune in cel mult 30 de zile. Dosarul va fi publicat pe site-ul ministerului pentru o perioada de opozitie nationala de 60 de zile, iar dupa acest termen, produsul „Carnati din topor din Valcea” devine automat protejat pe teritoriul national pana la inregistrarea acestuia la nivel european. Ulterior, Romania va depune cerere la Comisia Europeana (CE) pentru dobandirea protectiei pe sistemul de calitate Indicatie Geografica Protejata (IGP), care va fi inregistrata in sistemul eAmbrosia. Urmeaza o noua evaluare la nivelul Comisiei, apoi perioada de opozitie europeana de 90 de zile, dupa care are loc inregistrarea si publicarea in Jurnalul Oficial al UE”, a declarat Ionut Diaconeasa, consilier in Ministerul Agriculturii.

„Carnatii din topor din Valcea” sunt facuti traditional dupa retete vechi de o suta de ani, cu materie prima si ingrediente din arealul geografic delimitat, care cuprinde sapte comune din judetul Valcea: Mihaesti, Ocnele Mari, Francesti, Popesti, Roesti, Lapusata si Rosiile. Produsul este atestat traditional la MADR sub brandul „Ca Altadata” al producatorului Avi-Giis din Valcea, care face parte din grupul aplicant.

De ce li se spune acestor carnati „din topor” si ce este special la acest produs, a explicat presedintele asociatiei valcene, Florin-Felix Gigirtu.

„Pastrarea traditiei la prepararea carnii de porc este straveche pentru zona noastra, iar produsul traditional necesita multa manopera si cunoastere, pentru ca foarte multe procese se fac manual. Pentru carnatii „din topor” este foarte importanta alegerea carnii si tocarea acesteia cu toporul in bucati mari. Toporul, barda si satarul erau uneltele locale des folosite in gospodarii. Si in zilele noastre se toaca carnea tot manual, cu satarul, e o unealta mai moderna, dar e tot ca un topor. Ideea este ca daca toci altfel sau cu altceva se schimba gustul carnii”, a declarat presedintele asociatiei, pentru Agerpres.

Acesta a subliniat ca alte caracteristici specifice acestui produs, care se pastreaza tot din vechime, sunt sarea folosita la prepararea carnatilor, care provine numai de la Salina Ocnele Mari, si afumarea la rece si la cald numai cu lemn de fag.

„Folosim la prepararea carnatilor doar sarea de la Ocnele Mari. Pe vremea bunicilor se mergea cu carutele dupa sare la Ocnele Mari, trebuiau sa se stranga cate 10-20 de care, sa faca un grup, pentru ca se trecea printr-o zona cu paduri, iar padurea Cotosman era renumita pentru ca erau hoti si haiduci. Faceau o zi pana la Ocnele Mari si se astepta de multe ori inca o zi daca sarea nu era scoasa. Si in zilele noastre folosim numai sarea de la Ocnele Mari pentru carnatii „din topor” deoarece are niste proprietati diferite fata de sarea pe care o gasim in comert. Are cateva minerale in plus si noi am pus la dosar analizele care atesta acest lucru. O alta caracteristica este partea de afumat, care se face numai cu lemn de fag, intr-adevar intreg arealul este bogat in paduri de fag, dar si gustul cel mai bun este dat de fag. De exemplu, stejarul afuma prea rau si ii da un gust iute. Au loc practic doua afumari, una la rece si una la cald, iar acest lucru a aparut tot dintr-o necesitate, insa traditia s-a pastrat pana in zilele noastre. Practic, cand bunicii nostri faceau carnatii ii atarnau deasupra unui cuptor mai mare si ii lasau acolo sa se scurga, sa o ia domol, nu aveau o graba in sensul acesta si abia la sfarsit cand trebuia sa ii definitiveze dadeau un foc mai tare”, a explicat reprezentantul asociatiei.

De asemenea, la prepararea carnatilor se folosesc putine condimente, toate naturale, si anume: usturoi, cimbru si piper, pe langa sarea de la Ocnele Mari.

Produsul este recunoscut la nivel national, mai ales in partea de sud a Romanei, inclusiv in Capitala, producatorul fiind prezent cu acesta in targuri, supermarketuri, restaurante si chiar in online, dar a trecut si granitele tarii odata cu participarea la marile targuri internationale de profil.

Un alt produs traditional atestat la MADR, tot sub brandul „Ca Altadata”, pe care asociatia intentioneaza sa depuna in perioada urmatoare documentatia la minister pentru inregistrare europeana este „Carnea afumata la garnita din Valcea”.

„Carnea afumata la garnita din Valcea” este carnea care se producea in gospodariile taranesti dupa ce se taia porcul. Practic, se urmarea o conservare a carnii, pentru ca nu se putea manca tot si aveau nevoie sa impinga procesul de conservare pana spre primavara, chiar si pana in vara, pentru ca de multe ori cand mergeau la coasa luau la pachet carne la garnita. La garnita se baga si carnatii acestia din topor, dar si spata, pulpa, cotlet de porc, taiate bucati si afumate, dupa care se prajesc in untura. Toate impreuna se baga la garnita in untura in care au fost prajite”, a explicat acesta.

Producatorul brandului „Ca Altadata” are 13 produse atestate traditional de catre Ministrul Agriculturii, produse specifice si reprezentative pentru zona Olteniei de sub munte si in special pentru zona Valcea.

***
In prezent, la nivel national sunt 765 de produse traditionale atestate de MADR, cele mai multe fiind cele din carne si produse din carne (309), lapte si produse din lapte (140), legume si fructe (124), paine, produse de panificatie si patiserie (120), peste (30), dar sunt atestate si bauturi (35).

La nivel european, Romania are recunoscute si protejate 13 produse, din care 11 cu Indicatie Geografica Protejata (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Tara Barsei, Scrumbie afumata de Dunare, Telemea de Sibiu, Carnati de Plescoi, Cascaval de Saveni, Salata cu Icre de Stiuca de Tulcea, Placinta dobrogeana, Pita de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejata (DOP), respectiv Telemea de Ibanesti si un alt produs cu Specialitate Traditionala Garantata (STG) - Salata traditionala cu icre de crap.

Alte produse identificate pentru o posibila inregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Branza de burduf de Bran, Gem de rubarba, Branza de Gulianca, Virsli de Hunedoara, Salam de Nadlac, Usturoi de Copalau, Ceapa de Pericei, Sunca ardeleneasca, Varza de Toboliu, Bere nemteana, Cobza cu pastrav afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Samburesti, Carnati oltenesti, Mere de Voinesti etc.

Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, inregistrate in sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare romanesti.