Cea mai prospera perioada a food hub-urilor de pana in prezent au fost lunile de varf ale pandemiei (aprilie-august 2020), cand a existat o crestere de 150% a veniturilor inregistrate. Dupa patru ani de program, cele patru food hub-uri existente astazi in Romania livreaza astazi 4.000 de produse diferite.

Acestea sunt principalele rezultate cumulate ale food hub-urilor din Romania, organizatii inspirate de un model american (si inregistrate in tara noastra ca societati cu raspundere limitata), care gestioneaza in mod activ agregarea, distributia si comercializarea produselor alimentare de la producatorii locali si regionali si le ofera in plus o intreaga gama de servicii cu scopul imbunatatirii eficientei, rentabilitatii si sustenabilitatii acestora.

Din 2017, anul de lansare a programului, food hub-urile din Romania s-au dezvoltat treptat si au crescut incontinuu, inregistrand rezultate remarcabile: venituri in crestere, un numar tot mai mare de producatori cu care colaboreaza (si implicit de cumparatori), atat prin intermediul magazinelor online, cat si a celor fizice, precum si largirea gamei de produse comercializate. De asemenea, membrii acestor organizatii au inchiriat spatii de depozitare mai mari, si-au extins activitatea si si-au diversificat strategiile de promovare si vanzare, cu focus pe mediul online.

Informatiile despre evolutia food hub-urilor in perioada 2017-2020 au fost agregate si prezentate de catre Centrul Roman pentru Politici Europene (CRPE) in cadrul dezbaterii „Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici si mijlocii in Romania”, sub forma unui raport dedicat.

Programul pilot din Romania
In 2017, Romanian-American Foundation (RAF) a demarat programul Food Hub cu scopul de a stimula si sprijini competitivitatea si perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici si mijlocii printr-o abordare complementara asocierii prin cooperative agricole. Programul a cuprins doua runde de finantare (2017-2019 si 2020-2022), care au insumat pana in acest moment peste 1,6 milioane de dolari si patru fundatii care au fost sustinute pentru a constitui si opera cinci food hub-uri in cinci zone ale tarii:
- Nod Verde - sprijinit de Fundatia Civitas, la Cluj-Napoca
- Cumsecade/Helyénvaló - sprijinit de Fundatia Civitas, la Odorheiu Secuiesc
-Nord Natural - sprijinit de Fundatia Open Fields, la Campulung Moldovenesc
- Roade si Merinde - sprijinit de Centrul de Mediere si Securitate Comunitara din Iasi
- Merindar - sprijinit de World Vision Romania la Crit (proiect care avea mierea ca unic produs promovat si comercializat si care a fost parte din program pana in 2020).

Food hub-urile din Romania vand atat produse proaspete, cat si procesate: fructe si legume, lactate, miere, carne si mezeluri, panificatie, plante aromatice, uleiuri, vin. Toate cele 4 entitati ramase in program opereaza un centru logistic si un magazin fizic si/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc si din Iasi au atat magazin fizic, cat si online), prin intermediul caruia comercializeaza si promoveaza produsele furnizorilor locali.

„Evolutia food hub-urilor din cadrul acestui proiect-pilot arata ca avem de-a face cu un model viabil de agregare si desfacere a productiei locale, cuplat cu servicii de consiliere pentru fermieri, cu perspective de crestere si scalare la nivel national in urmatorii ani in contextul unui sprijin corespunzator. Este un model esential pentru viitorul fermelor de familie si al fermelor mici si mijlocii din Romania, completand formele asociative deja existente precum cooperativele agricole. Food hub-urile sunt scalabile deoarece le ofera un pret corect producatorilor, pentru ca sunt afaceri sociale al caror scop principal este sprijinirea fermierului mic si mijlociu si pentru ca educa atat fermierii, pentru a indeplini cerintele consumatorului modern si ale unei piete intr-o continua sofisticare, dar si consumatorul, cu privire la importanta unui consum local, etic”, arata Marton Balogh, administrator, Fundatia Civitas.

PNS trebuie sa sustina infiintarea si dezvoltarea a cel putin 15 food hub-uri In varianta pilotata de RAF, arata raportul CRPE, food hub-urile nu reprezinta simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici si mijlocii. Acestea educa fermierii, creeaza punti cu consumatorii si vizeaza, intr-o etapa viitoare, dezvoltarea socio-economica sustenabila a comunitatilor rurale in care activeaza. Ele au un rol important si in educarea consumatorului si reprezinta un mod echitabil, fiscalizat si sigur (din punctul de vedere al sigurantei alimentare si trasabilitatii productiei) prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermierii din Romania.

„Dat fiind ca marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici deoarece ii ofera fermierului un pret echitabil si in plus ii furnizeaza o intreaga paleta de servicii pro bono, acestea trebuie sustinute prin politici publice. Viitorul Plan National Strategic (PNS) post-2021, in sinergie cu Programele Operationale finantate din fonduri structurale, ar trebui sa sprijine infiintarea de food hub-uri pe modelul descris in raport. Recomandam includerea in viitorul PNS a unui set de interventii care sa sustina infiintarea si dezvoltarea in primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub”, explica Alexandra Popa, director executiv CRPE.

Printre cheltuielile eligibile ar trebui sa se regaseasca formarea managerilor de food hub; investitii in constructia de depozite si/sau sustinerea cheltuielilor cu inchirierea de spatii; dezvoltarea si mentenanta unor platforme online de vanzare; sustinerea salariilor personalului de baza al food hub-urilor (manager, expert logistic etc.), precum si sustinerea cheltuielilor de transport si logistica.