Realitatea ne arata insa ca, in UE, consumatorii sunt bombardati cu tot mai multe mentiuni, logouri, sloganuri, etichete si nutri-scoruri care pot fi nu numai confuze, ci si inselatoare, avertizeaza auditorii UE.

Pe etichete se gasesc informatii despre continutul si proprietatile alimentelor. Ele sunt deseori utilizate si pentru a face produsele mai atractive, subliniind presupuse beneficii ale acestora ('sanatos', 'bio', 'fara gluten'). Normele UE garanteaza ca pe etichete sunt inscrise informatii de baza pentru consumatori. Un bun inceput. Auditorii au constatat insa o serie de lacune ingrijoratoare in legislatie, precum si probleme legate de controale si de sanctiuni.

'In loc sa faca lumina, etichetele produselor alimentare creeaza prea des confuzie; exista sute de scheme, de logouri si de mentiuni diferite pe care oamenii trebuie sa le descifreze. Intreprinderile se pot dovedi foarte creative in ceea ce priveste continutul etichetelor, iar normele UE nu evolueaza atat de repede ca piata. 450 de milioane de consumatori europeni pot cadea astfel prada unor mesaje care sunt, in mod deliberat sau nu, inselatoare', a declarat Keit Pentus-Rosimannus, membra Curtii de Conturi Europene responsabila de acest audit.

Din cauza legislatiei precare a UE, consumatorii pot fi usor pacaliti. Sa luam cateva exemple. Normele UE permit utilizarea de mentiuni nutritionale si de sanatate chiar si pentru produse cu un continut ridicat de grasimi, de zahar si/sau de sare. Ce inseamna asta? Ca produse care contin zahar, cum ar fi, de exemplu, batoanele energetice, pot fi promovate drept 'bogate in proteine'. In mod similar, consumatorii vad din ce in ce mai des pe etichete mentiuni de sanatate nereglementate referitoare la substante din plante sau 'substante vegetale' (cum ar fi 'asigura un plus de energie' sau 'imbunatateste performanta fizica'), chiar si atunci cand nu exista dovezi stiintifice pentru astfel de afirmatii.

'Unii consumatori se pot simti chiar lezati. Unele intreprinderi din sectorul alimentar dau dovada de o prudenta excesiva in semnalarea alergenilor si recurg la formulari vagi precum 'poate contine'. Acest lucru limiteaza optiunile persoanelor cu alergii alimentare. Vegetarienii si veganii au cel mai mult de suferit: cum nu exista o definitie la nivelul UE a produselor vegetariene si vegane, nu exista nici norme pentru etichetele acestor produse', conform raportului.

Etichetarea nutritionala pe partea frontala a ambalajului, cum ar fi Nutri-Score, NutrInform Battery si Keyhole nu sunt armonizate la nivelul UE, iar in randul partilor interesate europene nu exista un consens cu privire la sistemul care sa fie adoptat. Niste norme standardizate ar putea ajuta insa consumatorii sa identifice optiuni alimentare mai sanatoase si ar putea preveni bolile legate de alimentatie. Coexistenta mai multor sisteme in tarile din UE - fiecare cu propriile semnificatii si scopuri - are, dimpotriva, efectul opus. Deruteaza consumatorii, in loc sa ii indrume.

Odata cu utilizarea a tot mai multe etichete, logouri si mentiuni voluntare pentru a atrage consumatori, totul devine si mai confuz. Ne referim aici la etichetele 'curate' (care subliniaza absenta anumitor elemente, de exemplu 'fara antibiotice'), la calitati necertificate (cum ar fi 'proaspat' si 'natural'), dar si la o gama larga de afirmatii legate de mediu care echivaleaza cu dezinformarea ecologica. Din pacate, normele actuale ale UE nu sunt in masura sa previna astfel de practici, subliniaza auditorii.

Ei au constatat ca, in pofida tuturor acestor probleme, educarea consumatorilor nu pare a fi o prioritate. In perioada 2021-2025, UE a alocat doar aproximativ 5,5 milioane de euro pentru campanii de sensibilizare privind etichetele produselor alimentare, iar statele membre nu organizeaza decat sporadic campanii de informare a consumatorilor. Se explica, deci, de ce oamenilor nu le este foarte clar ce inseamna si ce presupun exact datele de consum - si anume 'data limita de consum' si 'a se consuma de preferinta inainte de' -, care sunt obligatorii pe orice eticheta.

Exista deficiente si la nivelul controalelor si al sanctiunilor, iar intreprinderile din sectorul alimentar pot sa profite de ele. Elementele obligatorii ale etichetarii sunt, in general, bine controlate. Nu se poate spune insa acelasi lucru si despre informatiile voluntare - cum ar fi mentiunile nutritionale si de sanatate - sau despre vanzarile online de produse alimentare (care au cunoscut un avant considerabil de la inceputul pandemiei), cu privire la care nu se fac deloc controale sau se fac doar foarte rar. Este practic imposibil sa se controleze vanzarile realizate prin intermediul unor site-uri inregistrate in afara UE. Cat despre incalcari, auditorii UE concluzioneaza ca amenzile nu sunt intotdeauna disuasive, eficace sau proportionale.