Este situatia una amenintatoare pentru sectorul porcine a celui mai important producator din UE si ce efecte imediate vedem in piata de profil din intreaga Europa?

Abordare diferita

Fara nicio indoiala, pesta porcina africana si-a croit drum in Germania din invecinata Polonie, prin intermediul animalelor salbatice, chiar daca raspandirea ulterioara la mistreti pare sa implice si factorul uman. Astfel, predictiile cercetatorilor polonezi, conform carora “depistarea PPA in Germania nu reprezenta decat o chestiune de timp” s-au adeverit.

Pana la intrarea virusului in ferme insa, au urmat 10 luni de agitatie a autoritatilor germane, timp in care acestea par sa fi ignorat un exemplu dat de alta tara vecina, Belgia, recent iesita de pe harta statelor afectate de aceasta maladie fara leac.

Fie de la Berlin, fie de pe plan local, autoritatile din Germania au mizat nejustificat pe speranta ca virusul va ramane izolat in populatia de mistreti din landurile inecinate cu granita Poloniei.

Lovita in 2018 de PPA, Belgia a asteptat doi ani pana la redobandirea statutului de tara libera de pesta porcina africana. Numarul mistretilor depistati ca purtand virusul a fost de 783, in vreme ce in Germania cazurile raportate in populatia de animale salbatice a sarit de 1.500 in mai putin de 6 luni.

De asemenea, belgienii au preferat sa sacrifice cateva mii de porci din fermele aflate in zonele afectate initial de epidemie pentru a limita din start riscul transmiterii virusului catre exploatatiile comerciale de suine.

In Germania insa, guvernul federal si cele locale au preferat abordari mai populiste, evitand sa dicteze o lichidare rapida a efectivelor suine din ferme pe raza celor trei landuri afectate. Rezultatul acestor abordari diferite: Belgia - 0 cazuri PPA in ferme; Germania - 3 focare raportate in aceeasi saptamana.

Fermieri nemultumiti

Stilul neconvingator de actiune al autoritatilor germane i-a facut pe reprezentantii fermierilor (DBV) sa solicite imbunatatirea strategiei de lupta impotriva PPA.

“Din perspectiva raspandirii virusului, structurile create anterior si deciziile luate pana acum vor trebui modificate si imbunatatite. Evolutia epidemiei ne arata ca avem nevoie de masuri care sa aiba efect. Lichidarea suinelor din fermele de mici dimensiuni si cele crescute pentru consum propriu devine o necessitate”, a apreciat presedintele DBV, Hubertus Beringmeier.

Tot el solicita si lichidarea efectivelor de porci mistreti din zona de frontiera cu Polonia si construirea unui al doilea gard de protectie pe linia de frontiera pentru a impiedica migratia animalelor salbatice dinspre Polonia catre Germania.

Blocaj pe exporturi extra-UE

Inca de la semnalarea aparitiei PPA in randul efectivelor de mistreti din Germania, piete externe din Asia sau din zona Americii si-au limitat sau chiar au interzis importurile de carne de porc din Germania, iar noile evenimente nu fac decat sa amane pe termen nedefinit reluarea exportului de carne de porc germana catre piete terte.

Ramane insa loc pe piata interna din Uniune, desi perspective exporturilor masive realizate de catre spanioli sau danezi se diminueaza treptat, odata cu redresarea inventarului national de suine din China.

Astfel, preturile la achizitie au si ele de suferit, chiar daca acest lucru nu se transmite in mod evedinte in produsul procesat si livrat catre consum, ca urmare a costurilor aditionale aduse de pandemia SARS-CoV2.

Preturi in picaj

Pana la sfarsitul lunii iulie, preturile carnii de porc pe piata germana nu au inregistrat fluctuatii foarte mari, in pofida speculatiilor unor experti alarmisti.

Nici nu era de asteptat ca socul sa fie resimtit atat de repede, in contextual in contextul in care Brandenburg nu este considerat un land cu o importanta productie de suine. In acelasi timp, Germania a reusit sa demonstreze inca din septembrie 2020 ca reuseste destul de bine sa plaseze in piata intracomunitara cantitatile ramase in piata interna in urma interdictiei de export catre pietele asiatice importante (China, Japonia, Filipine etc), aproximativ 450,000 tone anual.

August insa arata o alta imagine a industriei pe intreg continentul. Odata cu diminuarea cererii de carne de porc pe piete precum China, Coreea de Sud sau Japonia si cu o scadere a consumului pe piata europeana, preturile de achizitie au scazut in mod vertiginos.

Semnalul cel mai evident il da Spania, unde, fata de luna iunie, cand pretul de achizitie pe kilogram in viu era de 1,58 euro, media actuala se situeaza la 1,27 euro, cu 18 procente mai putin.

In Germania, preturiule au coborat si ele cu 9 procente, impactul nefiind atat de puternic ca pe piata iberica, din cauza lipsei legaturilor directe cu piata chineza de carne de porc.

O scadere ceva mai semnificativa se vede si in pretul scroafelor trimise la abatorizare, in Franta spre exemplu, pretul per kilogram in viu coborand sub un euro pentru prima data in ultimii 5 ani.

O scadere treptata a preturilor la suine este asteptata pentru urmatoarele luni, in conditiile in care Danemarca anunta un o crestere a efectivelor, la fel ca Spania, unde se constata si cresterea capacitatii de abatorizare.

Cat de mult va rezista sectorul european de suine la presiunea exercitata de fluctuatiile de pret dictate ba de China, ba de pandemie depinde in final de modul in care tarile membre UE afectate de epidemia PPA vor reusi sa gestioneye aceasta criza. Pana acum, Romania si Polonia nu dau semne ca ar fi capabile sa limiteze evolutia cazurilor si raspandirea virusului, iar asta deschide porti noi pentru producatori din restul Europei care vor inregistra o cerere mai mare de carcasa de porc pe flancul estic al blocului comunitar.

Marius Jianu