Specialistul in scheme de calitate din partea asociatiei Ro-Pescador, Tiberiu Cazacioc, a declarat ca anuntul face parte din etapa de opozitie nationala, timp de 60 de zile orice agent economic putand contesta demersul privat daca dovedeste argumentat, conform regulamentelor europene, ca realizeaza de cinci ani un produs similar in Tulcea.

„Cererea de dobandire a protectiei si apoi obtinerea protectiei va insemna un beneficiu in ce priveste reputatia judetului Tulcea, apoi va fi un beneficiu pentru consumatori, care vor avea acces la un produs culinar de calitate, de patrimoniu. Pentru procesatorii membri ai asociatiei Ro-Pescador, un avantaj economic, pentru ca, dupa obtinerea protectiei, doar cei care opereaza in aria geografica si respecta Caietul de sarcini vor avea dreptul sa produca Batog deltaic de sturion”, a precizat Tiberiu Cazacioc.

El a mai spus ca procesul de obtinere a protectiei la nivel european poate dura pana la trei ani, etapa de opozitie nationala fiind urmata de analiza documentatiei la Comisia Europeana.

„Produsul Batog deltaic de sturion si metoda de productie au facut parte inevitabil din economia judetului Tulcea in deceniile VI-VIII ale secolului al XX-lea, in prezent fiind parte din portofoliul unor procesatori din aria geografica judetul Tulcea. Sturionii au ocupat un loc central in alimentatia populatiei in aria geografica delimitata, judetul Tulcea. (...) Calatori straini care au investigat aria geografica si mai ales Delta Dunarii au mentionat in scrierile lor comertul cu moruni la Chilia, inca din secolul al XV-lea, sturionii ocupand un loc important in viata comunitatii de la Sfantu Gheorghe. Grigore Antipa, reputatul savant care a oferit o viziune de dezvoltare durabila a Deltei Dunarii, a scris despre batogul de sturion”, a amintit specialistul in scheme de calitate, Tiberiu Cazacioc.

Potrivit acestuia, batogul de sturion de buna calitate trebuie sa aiba aspectul curat, culoarea aurie, gustul putin sarat si mirosul placut, sa fie patruns in sectiune, copt pana la mijloc, fraged dar nu prea uscat, transparent si unsuros.

„Batogul deltaic de sturion este un produs alimentar din peste care se obtine din file de sturion conservat prin afumare prin fum de esenta tare. Pentru obtinerea produsului, se folosesc file de sturion, materie prima provenita exclusiv din acvacultura, sare si zahar. E un produs natural, nu contine conservanti si aditivi”, a precizat directorul de calitate al societatii care produce batogul din sturion, Lidia Carp.

Societatea care a initiat demersul de protejare a batogului de sturion, Deltaica Seafood, produce si comercializeaza circa 20 de produse din peste, toate fiind recunoscute ca produse traditionale in Romania, iar unele dintre ele avand deja recunoastere europeana.

Astfel, scrumbia de Dunare afumata si salata de icre de stiuca de Tulcea sunt produse IGP, iar salata cu icre de crap este atestata pe schema de calitate europeana Specialitate Traditionala Garantata (STG).

In prezent, la Comisia Europeana, se afla in analiza produsul Sardeluta marinata pentru obtinerea protectiei europene de STG.

Romania are in momentul de fata 11 produse atestate IGP.

Ultimul produs romanesc cu recunoastere europeana, Placinta dobrogeana, a fost atestat de Asocierea Placinta dobrogeana din judetul Tulcea.

Capturarea speciilor de sturioni in apele naturale romanesti a fost interzisa in anul 2006, pe fondul declinului la nivel mondial al populatiilor, a poluarii si a supraexploatarii si a construirii barajelor de pe Dunare care au oprit migratia acestor specii.

In Dunarea Inferioara traiesc ultimele populatii salbatice de sturion din Uniunea Europeana, care se reproduc pe cale naturala, morunul, pastruga, nisetrul si cega fiind considerate specii indicatoare ale calitatii mediului, datorita multitudinii de habitate pe care le folosesc de-a lungul vietii. In Dunare, au mai existat doua specii de sturion, sip si viza, insa prima a disparut in anii 1950-1960, iar in cazul vizei au mai existat unele raportari neoficiale in anii 2010-2015.

In baza finantarilor europene, in ultimii ani, zeci de societati din Romania au dezvoltat ferme de acvacultura de sturioni.