Aveti un business de familie care functioneaza in sistem integrat. Care sunt diviziile de activitate si cifrele pentru fiecare dintre acestea?

   Business-ul a fost infiintat de tatal meu la inceputul anilor ’90 si ulterior m-am implicat impreuna cu fratele meu in acest proiect, eu pe partea de management si investitii, fratele meu fiind medic veterinar alaturi de sotia lui, pe sectorul zootehnic si productie alimentara.

   Compania Izocon vine cu peste 30 de ani de experienta in domeniu, ani in care a avut parte de o crestere organica, dezvoltand un lant integrat de productie “De la furca la furculita”.

   Dezvoltarea a avut loc treptat. Initial a fost infiintata ferma vegetala prin exploatarea primelor terenuri agricole, ajungand sa lucram in prezent aproximativ 2.200 de hectare in judetul Calarasi. Apoi, am infiintat ferma de porci, un abator si o fabrica de nutreturi combinate (FNC). Din dorinta de a completa lantul alimentar, am deschis prima macelarie Izocon in anul 2007 si am ajuns la o retea de 19 unitati in mai multe localitati din tara.

Costin Marinache, Business Manager Macelaria Ghita

Cat de important este faptul ca aveti integrata si o ferma vegetala?

   Este foarte important ca am reusit sa integram in tot acest lant si ferma vegetala, care ne asigura controlul absolut asupra furajului, atat din punct de vedere al biosecuritatii fermei cat si pentru calitatea carnii.

   De asemenea, in contextul scaderii dramatice a pretului la cereale, noi reusim de fapt sa le valorificam in mod eficient fata de pretul oferit pe piata. Procesam cerealele in bucataria furajera proprie, le folosim ca resursa de hrana in ferma de porci, si le crestem astfel valoarea.

   In plus, obtinem venituri suplimentare din vanzarea cerealelor si plantelor oleaginoase, bani din care reinvestim continuu in dezvoltarea si optimizarea proceselor din cadrul fermelor noastre.

Cate capete de porci are ferma pe care o administrati si care sunt rasele pe care ati mizat?

   Ferma noastra se intinde pe o suprafata de 10 ha. si cuprinde 14 hale de crestere a porcului cu flux complet de productie (reproductie, crestere, ingrasare). Furajele necesare fermei de porci sunt produse in FNC-ul propriu, cu o capacitate 30 de tone/zi. Cerealele folosite sunt depozitate intr-un spatiu de stocare ce cuprinde 4 celule de siloz de 6.000 tone, la care se adauga si o magazie de 1.000 tone.

   Capacitatea fermei zootehnice este de 11.000 de capete, si putem produce in total aproximativ 15.000 de capete in fiecare an.

   De-a lungul anilor, inginerii nostri zootehnisti au ales sa testeze mai multe rase, dintre care am ales Hibrizii PIC (Pig Improvement Company, 1962), o rasa superioara din punct de vedere genetic, oferind o carne mult mai calitativa comparativ cu altele.

   In ferma noastra nu folosim hormoni sau alti stimulenti de crestere. Ne mandrim cu faptul ca porcii din ferma noastra sunt hraniti sanatos, cu cereale produse chiar de noi, care la randul lor sunt ajutate de ingrasaminte naturale rezultate de la ferma zootehnica.

Care este capacitatea actuala de sacrificare in abator si ce volume inregistrati la carnea de porc?

   Abatorul a fost construit “de la zero”, printr-o finantare pe fonduri europene, fiind dotat cu echipamente si utilaje de ultima generatie, cu o capacitate de 100 capete/zi, avand implementata certificarea calitatii produselor.

   Tehnologia folosita in abator corespunde normelor sanitar-veterinare in vigoare precum si normelor privind bunastarea animalelor la sacrificare.

   Sacrificam aproximativ 15.000 capete/an si inregistram volume de peste 1.000 tone de carne si produse din carne anual, pe care le comercializam in proportie de 98% in reteaua de magazine proprii.

Ce volume vindeti in medie pe luna pe partea de macelarie/carmangerie? Care sunt categoriile de produse care se mentin in topul vanzarilor?

   Putem estima in jur de 4.000 kg de carne proaspata vandute lunar, si aproximativ 1.500 kg de preparate.

   Referitor la categoriile de produse care se mentin in topul vanzarilor, am identificat trenduri care variaza in functie de perioada din an. Astfel, pe perioada verii, clientii prefera ceafa de porc, piept, spata si cotlet.

   Odata ce se instaleaza vremea rece, preferintele se schimba catre pulpa de porc, rasoale, picioruse si oase garf. Tot atunci ajung in top si produsele noastre afumate in afumatoarea traditionala cu lemn de fag, caci mirosul lor ne duce cu gandul la iernile din copilarie.

   Iar daca ne mutam atentia catre produsele rezultate din sectia de preparate, feedback-ul primit de la clientii nostri este ca acestea au gustul traditional “de acasa, de la bunici”. Suntem extrem de bucurosi si recunoscatori sa vedem astfel de reactii pentru ca depunem zilnic eforturi sa mentinem produsele 100% naturale.

   In afara produselor sezoniere, la Macelaria Ghita ne mandrim ca putem oferi clientilor nostri crenvrusti si parizer cu 100% carne, pateu sanatos cu 100% ficat si alte specialitati premium pe care clientii nostri le indragesc.

Ce investitii ati realizat in ultimii ani pentru a dezvolta business-ul? 

   Inca din 2016 ne-am preocupat de modernizarea sectoarelor companiei, iar in ultimii ani am pus accent pe practicile sustenabile.

   Am infiintat o fabrica de peleti din paie care ne-a permis sa inlocuim metodele clasice de incalzire termica cu incalzirea pe baza de peleti din paie. A urmat construirea unei hale de gestatie individuala si dotarea tuturor halelor cu echipamente de ultima generatie de la furnizorul Big Dutchman, imbunatatiri care sa satisfaca conditiile de bunastarea a animalelor.

   In anul 2019, am investit intr-un parc fotovoltaic cu o putere instalata de aproximativ 120 de KWh, astfel ca ferma zootehnica functioneaza pe baza de energie verde, independenta de reteaua publica.

   Am continuat proiectul privind incalzirea termica din resturi vegetale, astfel ca in 2020, am infiintat fabrica de brichete din paie. La momentul actual, producem 500 kg/h de peleti din paie si 600 kg/h brichete din paie pentru incalzirea termica din cadrul companiei noastre, dar si pentru comercializare catre locuitorii din comunele aflate in vecinatatea fabricilor noastre.

   In anul 2022, am instalat inca 200 de kwh la ferma, iar in prezent, efectuam receptia a 4 celule de siloz cu o capacitate totala de 6.000 tone in cadrul fermei zootehnice. Pana la finele anului ne dorim sa finalizam un proiect ce presupune dotarea fermei zootehnice cu o linie de furaje granulate pentru hrana animalelor cu o capacitate de 6 to/h.

Care sunt principalele avantaje pe care le aveti comparativ cu alti producatori de pe piata?

   Principalul avantaj este ca, in Romania, sunt extrem de putine societati care au reusit sa integreze toate procesele asa cum am facut-o noi.

   Alte avantaje care ne diferentiaza si pe care clientii nostri le apreciaza:

- Nu producem in cantitati industriale asemenea marilor fabrici de mezeluri, drept urmare suntem foarte atenti la calitatea produselor noastre;

- Animalele noastre sunt crescute fara hormoni de crestere;

- Preparatele noastre nu contin inlocuitori de carne (Gel, Mdm) si nu folosim procedeul injectarii asupra produselor;

- Specialitatile sunt afumate numai cu fum natural din lemn de fag in afumatoarea traditionala;

- Detinem o fabrica de nutreturi combinate ce asigura hrana animalelor din ferma noastra dupa o reteta proprie;

- Produsele noastre sunt intotdeauna proaspat refrigerate si livrate zilnic catre macelariile proprii.

   Practic, carnea pe care o procesam astazi in abator, maine va ajunge in vitrinele din macelariile noastre. Atat de proaspete sunt produsele de la Macelaria Ghita!

Cum arata reteaua de magazine proprii si cum v-ati propus sa dezvoltati zona de distributie? Ati listat produsele si in marile retele de retail?

   Asiguram desfacerea produselor noastre exclusiv in cele 19 macelarii din Sud-Estul Romaniei, cu aprovizionare zilnica din sectia de preparate si abatorul propriu. Suntem prezenti in Bucuresti, Oltenita, Calarasi, Medgidia, Cernavoda, Fetesti, Constanta si Navodari.

   Nu am luat in calcul extinderea in marile retele de retail din mai multe motive.

   In primul rand, nu putem concura din punct de vedere al preturilor cu produsele importate din afara tarii sau cu cele de la marii procesatori, care vin intotdeauna cu preturi mult mai mici din motive evidente legate de calitate.

   Iar in al doilea rand, nu avem capacitate de productie atat de mare incat sa satisfacem cererea din marile magazine de retail care ne impun anumite stocuri pentru livrare.

Cum va afecteaza activitatea focarelor de pesta porcina africana din tara?

   Pesta porcina africana ne afecteaza doar daca ajunge sa fie prezenta in proximitatea fermei noastre, iar asta ar insemna sa suspendam activitatea. S-a intamplat deja de mai multe ori de-a lungul anilor. Problema este ca se poate repeta oricand si asta ne ingrijoreaza cel mai tare. Traim practic zi de zi cu aceasta teama. Toate aceste masuri sunt costisitoare si necesita timp si resurse semnificative. In concluzie, pesta porcina descurajeaza cresterea porcului in Romania, fiind un factor psihologic de stres cu mult prea multe riscuri asociate, inclusiv teama de a investi in dezvoltarea sectorului zootehnic.

   As mai adauga un lucru important. Mediul de afaceri din Romania este unul instabil, caracterizat prin lipsa de predictibilitate si a unui cadru legislativ bine pus la punct, care sa vina in sprijinul fermierilor. Putem lua ca exemplu faptul ca abia in aceasta perioada legea porcului a fost adoptata de Camera Deputatilor, desi aceasta trebuia elaborata inca de la aparitia pestei porcine africane in tara noastra, respectiv anul 2017.

Ce alte investitii v-ati propus pentru dezvoltarea companiei in anul 2023?

   Anii ce urmeaza vor veni cu noi provocari si strategii de dezvoltare. In 2023 avem in plan extinderea parcului fotovoltaic cu inca 180 Kwh ce vor asigura energia consumata din cadrul abatorului si a fermei, avand in total 500 de kwh instalati. Vom reusi astfel sa fim total independenti de reteaua publica de energie electrica, un obiectiv ce indeplineste dorinta noastra de a fi prieteni in totalitate cu natura.

   In prezent avem in derulare doua proiecte. Primul dintre acestea este in cadrul masurii 5.1 ce vizeaza cresterea nivelului de biosecuritate in cadrul fermei noastre prin achizitia mai multor utilaje si echipamente. Iar cel de-al doilea este in cadrul FNC-ului propriu, unde avem in vedere sa achizitionam o linie de furaje granulate pentru hrana animalelor cu o capacitate de 6 to/h si doua incarcatoare telescopice. Obiectivul nostru este sa optimizam la maximum fiecare sector din cadrul societatii noastre.

Cum a fost anul 2022 pentru compania Izocon, din punct de vedere financiar? Care sunt estimarile pentru anul acesta?

   A fost un an relativ bun, insa cu siguranta nu la fel de bun ca anii anteriori.

   Pentru ferma vegetala a fost un an slab, si asta din cauza secetei prelungite care a rezultat in productii medii mult mai slabe comparativ cu un an normal, de exemplu, 2021.

   Cat despre comertul din macelarii, anul 2022 a fost un an cu vanzari in scadere. Motivele sunt multiple aici, insa as evidentia doua dintre ele: importurile masive de carne de porc la preturi mici cu care nu putem concura si comoditatea consumatorului final, care alege de cele mai multe ori supermaketul in detrimentul macelariilor de cartier unde ar putea gasi de fapt o carne net superioara din punct de vedere calitativ.

   In aceste vremuri pline de incertitudine, este foarte greu sa estimam in ce directie va evolua piata. Cu un razboi la granita care genereaza preturi mici la cereale, cu un an agricol incert si cu teama de a fi afectati de pesta porcina, la care adaugam si cresterea costurilor cu utilitatile, anul curent nu pare a fi pe o panta ascendenta din punct de vedere economic.

   Inca speram si asteptam din partea autoritatilor sa ofere un sprijin producatorului roman prin obligarea procesatorilor sa foloseasca in activitatea lor materie prima agricola romaneasca in proportie de minim 80%. Acest lucru ar duce implicit la incurajarea productiei primare agricole a fermierilor romani in toate sectoarele de activitate.

Interviu publicat in editia nr. 88 a revistei INDUSTRIA CARNII.RO.