Ivanov, care a concesionat aproape 2.000 de hectare de luciu de apa de la Consiliul Judetean (CJ), a declarat ca este nevoie de acest sprijin pentru ca sunt foarte mari cheltuielile cu energia electrica necesara statiilor de pompare care asigura apa in bazinele piscicole.

"Pestele nu creste nici in noroi, nici in stuf, nici macar in apa de 50 de centimetri. Bazinele din delta au fost facute cu suprafete mari si adancimi mici. Noi trebuie sa asiguram apa de cel putin un metru si jumatate pentru peste, iar in conditiile in care pretul energiei la statiile de pomparea apei a crescut de la 20 de bani la 5, 6 lei pe kilowatt nu poate decat un kamikaze sa se apuce sa faca o amenajare piscicola sau sa o puna in functiune", a afirmat Ivanov.

El sustine ca subventia pe energia electrica ce s-ar putea acorda de la bugetul statului ar fi similara cu cea acordata pentru motorina in agricultura.

"In agricultura este un alt suflu. Acolo, fermierii ara si drumul, datorita sprijinului de la stat", spune Ivanov.

Acesta crede ca fara un sprijin din partea statului pentru dezvoltarea acvaculturii, productia de peste din mediul natural din Delta Dunarii va continua sa scada.

"Singura solutie este construirea sau reanalizarea tehnologica a amenajarilor vechi. Putem face usor 1.000 de kg de peste la hectar. In felul acesta, am rezolva multe probleme si am da ragaz naturii sa se refaca in Delta Dunarii si in special speciilor de peste care sunt valoroase din punct de vedere economic", a declarat Cornel Ivanov.

Ivanov afirma ca din cele circa 2.000 de hectare de amenajari piscicole pe care le-a concesionat poate sa introduca pe piata 5 tone de peste intr-o sngura zi.

Conform lucrarii "Delta Dunarii - Rezervatie a Biosferei", aparuta sub egida Academiei Romane in 2006, productia de peste a Deltei a fost, pana in anul 1984, de pana la 20.000 de tone de peste pe an.

In momentul de fata, pescarii comerciali inregistreaza anual capturi de aproape patru ori mai mici fata de productia de peste din anii 1960-1970, iar pescarii sustin ca ponderea speciilor nevaloroase din punct de vedere economic este, in unele zone, de pana la 80% din capturile totale.