"Consumul oficial a crescut de la 6,5 kilograme in urma cu 12-13 ani, la 8,5 kg/locuitor/an, dar convingerea mea este ca e mult mai mult de atat, undeva la 12-13 kilograme, daca vorbim si de pestele prins de pescari si care nu intra in statisticile oficia le. In Romania se consuma in jur de 140.000 de tone de peste anual, iar potentialul este enorm. Preferintele insa se duc catre pestele nu neaparat marin, dar pestele cu mai putine oase, mai usor de fabricat si pestele care se preteaza a fi servit in restaurante. Astazi, aproape ca nu exista restaurant in care sa nu gasesti peste in meniu, in timp ce in urma cu 15 ani se gasea doar restaurantele de peste si in cele mai mari", a explicat Stefan.

Acesta a precizat ca din consumul anual al Romaniei de 140.000 de tone, doar aproximativ 25% este peste autohton, restul fiind peste oceanic provenit din importuri. "Din consumul de 140.000 de tone anual, cam 25% peste autohton si restul peste oceanic si acest procent nu se va modifica vreodata. Si pe vremea lui Ceausescu aduceam peste oceanic cam 240.000 de tone, cu flota noastra, dar nu era peste romanesc, era prins tot in Mauritania, Africa, Irlanda si asa mai departe. Acum, avem capacitati sa crestem productia de crap, dar este ca si cum ai spune ca romanul trebuie sa mearga doar cu Dacia si sa nu-si ia BMW, Mercedes sau Renault. De gustibus non est disputandum. Piata este elementul care regleaza, elementul de osmoza, sa zicem asa", a spus el.

Pe de alta parte, Gheorghe Stefan a subliniat ca procesatorii s-au dezvoltat foarte mult in ultimii ani, ceea ce permite aprovizionarea lanturilor de supermarketuri cu produse din peste procesate in Romania.

"Avem 3-4 procesatori foarte mari care aprovizioneaza retelele de supermarket-uri si din punctul acesta de vedere, fata de porc, vita, pasare, produsele din peste procesate sunt toate procesate in Romania. Nu se face import de produse pescaresti procesate. Noi importam doar materie prima. Din cele 140.000 de tone consum, Romania importa cam 2.500 de crap si vreo 4.500 de pastrav, in total vreo 7.000 de tone, deci doar aici mai poate sa creasca Romania. Mai mult de atat nu se poate, pentru ca restul importurilor este peste oceanic. La ora actuala, din Bulgaria si Ungaria importam crap, iar din Italia si Turcia pastrav, fara sa vorbim de pestele marin, atata timp cat nu poti sa-l produci in Romania, iar Marea Neagra este o mare saraca. Noi avem 75 de tone de calcan la Marea Neagra si o cota de 3.000 de tone de sprot, din care prindem doar 300 de tone, pentru ca nu avem cu ce. Am preferat sa ne taiem pescadoarele si acum inoata liber hamsia si sprotul prin mare si o prind bulgarii sau ucrainienii sau georgienii", a explicat directorul MADR.

In opinia sa, cu ajutorul banilor europeni alocati prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027, Romania trebuie sa promoveze mult mai mult consumul de peste. Noul program pentru pescuit va avea o suma consistenta, de circa 5 milioane de euro, pentru derularea unor campanii nationale de promovare a consumului de peste si organizarea unor targuri specifice pescaresti, similare cu cel organizat recent in curtea MADR.

"Imi doresc sa vad pe posturile de radio si televiziune nationale, dar si in mediul online, campanii de promovare a consumului de peste. Raman la parerea ca, sigur sunt partinitor putin pentru ca sunt inginer pisicol, pestele este cel mai sanatos aliment de origine animala. Nu am auzit pe nimeni sa spuna ca pestele face rau", a subliniat Gheorghe Stefan.

Potrivit datelor statistice, romanii consuma de aproape trei ori mai putin peste decat media Uniunii Europene, estimata la 22,5 kilograme pe locuitor intr-un an, insa si intre tarile UE sunt variatii foarte mari, in functie de traditie. Prin comparatie, in Bulgaria si Ungaria se consuma 2,5 – 3 kilograme de peste pe an, in timp ce Portugalia este tara unde se mananca cel mai mult peste din tarile UE, respectiv 76 de kilograme pe an. In Spania, consumul este de 60 de kilograme de peste pe an.

Cel mai mult peste din Europa il consuma islandezii - 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia detine suprematia cu peste 130 de kilograme pe an.

Romania are la dispozitie 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescaresc prin PAP 2021-2027, cu 5% mai putin decat in actuala programare financiara, 70% (163 de milioane de euro) provenind de la Uniunea Europeana, iar diferenta de 69 de milioane de euro, respectiv 30%, de la bugetul national.