Primăria Municipiului Buzău a organizat joi o dezbatere publică la care au luat parte autorităţi locale, simpli cetăţeni şi specialişti pentru a discuta pe tema proiectului M100. Recent, conducerea administraţiei locale a anunţat aprobarea contractului prin care municipiul se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, prin intermediul unor proiecte precum utilizarea apei uzate în agricultură, folosirea energiei regenerabile şi amenajarea de noi spaţii verzi sau corpuri de pădure. Pentru a putea fi aprobat într-o viitoare şedinţă de Consiliu Local Municipal, proiectul a trebuit să fie supus unei dezbateri publice, la care au participat zeci de persoane.

Ţinând cont de criticile apărute în spaţiul public, primarul Constantin Toma a precizat încă din startul dezbaterii că prin proiectul M100 nu se încearcă limitarea unor drepturi cetăţeneşti.

"Nu propunem să nu se mai consume carne la Buzău, nu propunem să se cumpere o singură textilă vara şi două textile iarna, nu propunem să nu se mai consume carne, ouă, lapte. 150 de milioane de euro pentru cele 46 de blocuri - unele s-au făcut, unele sunt în curs acum. Toate aceste blocuri sunt prinse în proiectul M100. Unde se greşeşte aici? Nu-i de consum de carne, nu-i de consum de ouă. Plan de optimizare a traficului urban şi devierea traficului greu. Până la sfârşitul anului tot transportul în comun din Buzău va fi electric. La deşeuri avem o mulţime de proiecte. Am întrebat un distins preot, dacă noi vom utiliza cei 10-12 milioane mc de apă, proiect în premieră pentru România şi să realizăm un sistem de 25.000-30.000 hectare cu apă de la staţia de epurare, cu ce greşim aici? Este un sistem care este împotriva oamenilor? ", a spus în cadrul dezbaterii desfăşurate joi, Constantin Toma.

În schimb au existat şi opinii contrare iniţiativei derulate de către Primăria Buzău. O parte dintre buzoieni s-au întrebat dacă nu cumva proiectul ar putea avea şi o componentă de reducere a consumului, motiv pentru care au punctat că nu sunt de acord cu punerea în practică a unor astfel de măsuri.

"Sunt două componente în acest proiect: green şi smart. Această componentă smart ar fi pentru optimizarea consumului, adică să spunem mai pe româneşte pentru reducerea consumului, în termeni ecologici. Nu spuneţi nimic despre riscuri, mi se pare foarte suspect, ni se pare foarte suspect că vă grăbiţi cu implementarea. Nu mai credem în Moş Crăciun, nu mai credem în darnica UE care nu mai poate de grija poluării din Buzău. Dacă punem în context această digitalizare, ne gândim la buletinul biometric care a apărut, la camerele cu recunoaştere facială care au apărut, la apariţia centrelor de date şi explozia AI care necesită foarte mult consum de energie şi de apă. Ce ciudat, o coincidenţă, nu-i aşa? Dar nu credem în coincidenţe, vedem clar lagărul digital care se construieşte", a spus în cadrul dezbaterii, unul dintre cetăţenii prezenţi, Raluca Andreea.

Proiectul a fost criticat şi de către deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), Sorin Titus Muncaciu.

"Cum aţi introdus dumneavoastră acest proiect, prin CE? CE a venit la Guvernul României, două ministere au intrat în acest lucru şi le promiteţi oamenilor bani. Întotdeauna când cineva îţi dă ceva, imposibil să nu îţi ceară ceva. Vrem să vedem contractul (...) Cum consideraţi dumneavoastră că noi o să reducem cu 45% emisiile de carbon, cu ce plătim? Spuneţi că nu se va modifica nimic dar uitaţi-vă în codul alimentar de la Paris, de la mama ONG-rilor care au făcut acest program, Race to Zero, acolo scrie foarte clar despre carne. Veniţi la nivelul Consiliului, organism administrativ, dar nu poate să judece drepturile omului. Dacă îi încălcaţi doamnei dreptul de a intra într-un magazin pentru că aţi digitalizat nu ştiu ce, în momentul acela nu mai merită jumătate de miliard libertatea noastră", a transmis deputatul AUR, Sorin Muncaciu.

În încheiere, primarul municipiului Buzău a reiterat că proiectul nu vizează impunerea unor restricţii alimentare sau de circulaţie şi nici nu impune sancţiuni.

M100 e un hub naţional, coordonat la nivel interministerial, care îşi propune să susţină oraşele româneşti în tranziţia lor verde.

În cadrul acestui program, oraşele Alba Iulia, Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Buzău, Constanţa, Iaşi, Oradea, Reşiţa şi Timişoara au fost selectate pentru a deveni neutre climatic până în 2035.

Aceste oraşe vor primi în următorii ani sprijin în dezvoltarea planurilor de neutralitate climatică şi vor fi finanţate pentru a implementa acţiuni care să le ajute în tranziţia verde.