"Aruncam 6.000 de tone de alimente zilnic, in Romania, 2,2 milioane de tone pe an. Este foarte mult, desi, repet, in UE suntem pe un loc destul de onorabil fata de alte tari care arunca si mai mult", a afirmat marti Borbely, la conferinta internationala "Impreuna combatem risipa alimentara", organizata de Departamentul pentru Dezvoltare Durabila din cadrul Guvernului, in parteneriat cu Asociatia Sarbatoarea Gustului.

Potrivit acestuia, peste 50% din deseurile alimentare sunt din gospodarii. "53% (din deseurile alimentare n.r) sunt din gospodarii (...) Inseamna ca e vorba de noi, de cetateni, e vorba de cum ne gospodarim (...). S-au facut studii, foarte multi si-ar dori sa poata colecta deseuri alimentare, le-ar putea valorifica, dar trebuie sa existe un sistem pus la punct, se degradeaza mancarea, o estimare gresita a cantitatii cand mergem si cumparam alimente, cumparaturi in exces, deci 11,9% se arunca din mancarea cumparata, in Europa media este dubla, deci stam putin mai bine, dar inca avem foarte multe de facut", a afirmat Borbely.

El a mentionat ca in Romania 15% din populatie este obeza. "Nu stam foarte rau nici aici, dar fata de 2014 a crescut acest procent, deci suntem mai obezi in 2019 decat din 2014, iar o treime este supraponderala", a spus Borbely.

El a afirmat ca in Romania un copil din doi cu varsta de pana la 6 ani se afla in risc de saracie si excluziune sociala, un procent mult mai mare decat media europeana.

"Suntem pe locul 9 in topul celor mai risipitoare tari din punct de vedere al risipei alimentare. 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate si 820 de milioane de oameni nu au zilnic suficienta mancare", a declarat Borbely.

In opinia sa, sunt foarte multe cauze ale risipei alimentare. "Trebuie sa fim mult mai atenti si, intr-adevar, e loc de mai bine si trebuie sa educam populatia, mai ales generatia tanara", a adaugat Borbely.

Senatorul UDMR Tanczos Barna, vicepresedinte al Comisiei pentru agricultura a Camerei superioare a Parlamentului, a afirmat ca familia, comertul si legislatia influenteaza risipa alimentara.

"Trei elemente extrem de importante influenteaza in mod hotarator risipa alimentara nu numai in Romania, probabil peste tot in lumea aceasta. Primul element este familia, al doilea este comertul, modul in care e organizat comertul in fiecare tara si al treilea e legislatia, care ofera un cadru sistematic pentru modul in care functioneaza anumite lucruri in fiecare tara”, a declarat Tanczos Barna, la Conferinta internationala 'Impreuna combatem risipa alimentara", organizata de catre Departamentul pentru Dezvoltare Durabila din cadrul Guvernului, in parteneriat cu Asociatia Sarbatoarea Gustului.

El a spus ca agricultura este un domeniu care a generat in ultimii zeci de ani si in Romania "risipa extraordinara". "A generat o alta filosofie de viata atat in productie, cat si in comert, cat si in consum", a sustinut senatorul.

In opinia sa, familia, cultura "cu care se intalneste copilul la o varsta frageda", modul in care este educat influenteaza hotarator aspectele legate de risipa alimentara.

"Elementul cel mai important care influenteaza modul in care ne referim noi la mancare e familia, traditia, cultura, lucrurile pe care le invatam acasa. Cand eram mic, am invatat de la bunici ca painea e un lucru sfant, painea nu se arunca si in vremea respectiva era un pacat sa arunci painea. (...) Nu mai avem aceasta cultura si nu mai vine probabil nici din familie aceasta educatie de a avea grija de lucrul cel mai sfant - painea si de mancare in general", a adaugat senatorul UDMR.