Comunicarea 'Pescuitul durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2024' prezinta orientarile pentru propunerile Comisiei privind posibilitatile de pescuit pentru 2024 si initiaza un proces de consultare cu actorii interesati. Propunerile vor urmari sa mentina stocurile care au atins deja niveluri sustenabile la aceste niveluri si sa ajute alte stocuri de peste sa se redreseze.

'Ma bucur ca pescuitul in UE a inregistrat progrese suplimentare in directia sustenabilitatii, cu un numar mai mic de stocuri pescuite excesiv. Pescarii si femeile profita din punct de vedere economic de gestionarea acestor stocuri la niveluri mai sanatoase. Insa acestea se confrunta, de asemenea, cu provocari precum preturile ridicate ale combustibililor si alte presiuni care conduc la degradarea biodiversitatii', a declarat comisarul pentru mediu, oceane si pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Comunicarea arata ca stocurile de peste din Atlanticul de Nord-Est se incadreaza, in general, in intervale sanatoase, cea mai recenta evaluare indicand cele mai bune rezultate de pana acum in materie de sustenabilitate. Un exemplu deosebit de pozitiv este Golful Biscaya, care, in cea mai recenta evaluare din 2021, a devenit prima zona maritima a UE in care nu exista stocuri pescuite excesiv. Acest lucru dovedeste ca deciziile UE privind gestionarea durabila a pescuitului dau rezultate.

In Marea Mediterana si in Marea Neagra, chiar daca stocurile de peste devin din ce in ce mai sanatoase, mortalitatea prin pescuit continua sa ridice dificultati. Rata mortalitatii prin pescuit pentru 2020, cele mai recente date disponibile, este cea mai scazuta pana in prezent, dar este in continuare cu 71% mai mare decat rata de sustenabilitate recomandata. Prin urmare, sunt necesare in continuareeforturi suplimentare. In plus, comunitatile de pescari sunt afectate de schimbarile climatice, ceea ce duce la incertitudini din cauza disponibilitatii in scadere a stocurilor de peste de care depind pentru a-si asigura mijloacele de subzistenta. Pescuitul ilegal, nedeclarat si nereglementat (INN) afecteaza, de asemenea, accesul pescarilor la resurse suficiente si sunt necesare eforturi suplimentare pentru combaterea acestuia, asigurand respectarea masurilor, inclusiv a celor care implica tari terte.

Situatia din Marea Baltica ramane dificila, deoarece alte presiuni decat pescuitul afecteaza populatiile de pesti. Comisia va continua sa ia masuri pentru a aborda toate presiunile asupra stocurilor de peste si pentru a contribui la imbunatatirea starii ecosistemelor din Marea Baltica. Cu toate acestea, statele membre ar trebui, de asemenea, sa isi continue eforturile de inversare a acestei situatii prin punerea in aplicare deplina a legislatiei UE.

Statele membre, consiliile consultative, industria pescuitului, organizatiile neguvernamentale si cetatenii interesati sunt incurajati sa isi impartaseasca punctele de vedere cu privire la situatia actuala si la directiile viitoare ale posibilitatilor de pescuit pentru 2024. Acestea sunt invitate sa isi exprime opiniile pana la 31 august, ca parte a consultarii publice online.

Dupa consultarea publica, Comisia isi va prezenta cele trei propuneri de regulamente privind posibilitatile de pescuit pentru 2024: in Oceanul Atlantic si in Marea Nordului, in Marea Baltica, precum si in Marea Mediterana si Marea Neagra. Propunerile vor tine seama de planurile multianuale si se vor baza pe avizele stiintifice furnizate de Consiliul International pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), precum si pe analiza economica furnizata de Comitetul stiintific, tehnic si economic pentru pescuit (CSTEP). Propunerile vor include, de asemenea, ajustari care rezulta din punerea in aplicare a obligatiei de debarcare.

In cele din urma, Consiliul va discuta propunerile Comisiei si va decide cu privire la cotele de pescuit pentru 2024 in cadrul reuniunilor sale din octombrie si decembrie anul acesta.